M-ai unit cu Cerul

[Gabriela Raucă]

Clădește-mi un castel la marginea pădurii,

Să fie alb, de fildeș, pe-alocuri argintiu,
Să-i faci un fundament din vraja amintirii
Și-a visului, pe care doar eu, poate îl știu!

.

Ferestre să îi pui cu fața înspre Soare
Sau așezate-n umbră de codru fremătând,
Mereu, un tril suav încet să se strecoare
Și-o adiere lină s-alinte al meu gând!

.

Intrării să îi pui un prag de fericire
Și trepte construite din lespezi străvezii,
Iar un covor țesut din fire de iubire
Să îmi mângâie pașii pierduți în poezii!

.

La porțile de vis așază-le arcadă
Din ramură gingașă, suavă ca un zbor
Și raze aurii într-un mănunchi să cadă
Prin ușile deschise, lipsite de zăvor!

.

Să-i pui acoperiș din mângâieri de soare,
Cu turle îndrăznețe crescute înspre cer,
Iar farmecul de basm asupra-i să coboare
Cu unduiri de vrajă, minune și mister!

.

Clădește-mi un castel înconjurat de ape,
Cu zidul alb de fildeș, pe-alocuri argintiu,
S-aducă amintiri în el, tot mai aproape,
Ca într-un vis, pe care doar eu, poate îl știu!

[Chris]

frumos, romantic!

[bolache alexandru]

O poezie îmbrăcată în aura basmului... Nu lipsește vraja ori castelul. O poezie plină de romantism!

[Grig Salvan]

Mirabil poem, fantastic decor, superb discurs de dragoste, o dorință spusă ca o rugă, într-o curgere melodică și o prozodie aproape perfectă, în ritmul iambic atât de drag mie. Poate mai puțin penultimul vers care iese din ritmul poemului. Iar în ultimul vers virgula după „eu” nu e potrivită, decât dacă ar fi fost încadrat de virgule cuvântul dubitativ „poate”.

[Cornaciu Nicoleta Ramona]

Ce frumos!

[Vasilisia Lazăr]

O poezie elegantă și tandră, plină de substanță poetică, într-un limbaj șlefuit și bine așezat, ce scoate la iveală sufletul frumos și sensibil al poetei Gabriela Raucă. Versurile, scrise în manieră clasică și întreținute de dorință și nostalgie, sunt ca o apă cristalină ce-și poartă cântecul de la sufletul poetei spre cel al cititorilor. Prima și ultima strofă, relativ identice și totuși diferite, sunt absolut superbe. Și ce titlu!

[Gabriela Raucă]

Îți mulțumesc, Dan, pentru aprecierea versurilor mele! Prețuire!

[petrut dan]

Un poem frumos, ușor de reținut, o atmosferă din perioada romantică, un lirism sincer, cuceritor, mi-a plăcut, cu drag!

[Gabriela Raucă]

Mulțumesc, Costel Zăgan, pentru atenție și aprecieri!

[Gabriela Raucă]

Îți mulțumesc, Ada, pentru minunatul comentariu! Prețuire!

[Costel Zăgan]

Poezie de trubadur al speranței și gingășiei: Vivat Femeia! Această minune încă n-a dispărut!