Pe cerul vieții

[Corneliu Neagu]

Stă cugetul mâhnit pe brâul unui troc,

tot așteptând să vină o schimbare,

cu mize regândite în pretinsul joc

pierdut cândva la tragerea cea mare.

Dar orele, trecând prin acele de ceas,

scot din pendulă numai amăgire –

din ritmica bătaie-n urmă au rămas

doar clipe ce mă bântuie-n neștire.

Din hăul nevăzut al timpului pierdut,

ce s-a desprins din ziua ce dispare,

revin fără răgaz, pe umbre din trecut,

doar lungi păreri de rău amețitoare.

Iar mutele speranțe care-ajung târziu

nu-mi pot aduce nici-o  izbăvire,

se scurge timpul în zadar fără să știu

de ce te-ntorci mereu în amintire.

Când somnu-alunecă la margine de vis,

în prag de gând te văd neîmpăcată,

rupând tăcerile din vechiul paradis

când oazele ne cheamă încă-odată.

Se redeschid speranțele din visul meu,

văd palmierii fremătând în vrie,   

pe cerul vieții-n arcul unui curcubeu  

văd semne vagi de vară timpurie.

 

[Corneliu Neagu]

vă mulțumesc cu prietenie și respect, doamnă Vasilisia Lazăr, pentru această frumoasă tălmăcire a versurilor mele!

[Vasilisia Lazăr]

Din nou un poem în care oscilația între realități (realitatea palpabilă și cea din vis), acest spațiu nedefinit unde certitudinile se dizolvă, poate crea un oarecare confort sufletesc (visul), dar și un gol existențial (atunci când ne trezim din vis). În acest context, poezia devine un ecou al dorului pentru ceea ce ar fi putut fi, o reflectare melancolică asupra diferenței între ideal și realitate. Minunat, ca întotdeauna!

[Corneliu Neagu]

Mulțumiri pentru popas și lectură, Cornaciu Nicoleta Ramona!

[Corneliu Neagu]

Mulțumiri alese prietene Grig Salvan pentru acest comentariu elegant prilejuit de poezia mea PE CERUL VIEȚII care ne poartă prin meandrele timpului ce ne aduce semne vagi de vară timpurie!

[Cornaciu Nicoleta Ramona]

Am cititi cu plăcere.

[Grig Salvan]

O dulce-amară reverie, încăutarea timpului pierdut”, în căutaea iubirilor ce-au fost, a clipelor oprite pe canavaua timpului. Mereu ne bântuie trecutul, amintirile cernute în curgerea timpului, ne încearcă regretele târzii, dar speranțele renasc din propria cenușă...

[Corneliu Neagu]

Mulțumiri alese cu prietenie și gând bun, Ada! Am savurat comentariul tău!

[Ada Nemescu]

O poezie grea de semnificații, frumoasă, carnală, generoasă!

Felicitări, aDa

[Corneliu Neagu]

Doamnă Denisa Curea-Popa, vă mulțumesc cu cele mai frumoase sentimente pentru timpul petrecut în lumea versurilor din această poezie și pentru comentariul prietenesc pe care l-ați scris aici!

[Denisa Curea-Popa]

O poezie rafinată, așa cum ne-ați obișnuit, plină de sensibilitate și profunzime.
Am citit cu deosebită plăcere!