Nu mai ești a mea de-un secol, nu mai sunt al tău de-un veac,
Plină-i puntea de rugină, Luna e căzută-n lac,
Pe când zvonul trebuinței plimbă-ne fără hotar,
Ba spre porțire răbdării, somnolând a calendar.
Plouă cu cireși în floare peste visul nevisat.
Chiar au mugurii grenade: este primăvară-n sat.
Pe cărări, plimbări latente cheamă pasul spre plecat
Iar pe boltă, printre…
Adăugat de Vasile Ionac la Aprilie 7, 2015 la 9:09am — 6 Comentarii
Regăsesc prin minte vremile cu ceață.
De ce oare anii nu au ham și frâuri?
Sunt și eu un picur strămutat de râuri
Spre oceanul celor ce-au plecat din viață?
Unde mi-e izvorul vremurilor bune?
A secat ideea înălțării pure?
Azi mă simt doar cucul fără de pădure
Străjuind cuvântul care nu se spune.
Unde-i țărmul zării? Unde e știința
De-a lăsa cărarea…
Adăugat de Vasile Ionac la Aprilie 3, 2015 la 4:30pm — 6 Comentarii
Pentru cei care doresc să susțină acest site, DONAȚII la:
RO45CECEB00008RON1057488
titular cont: Lazăr Vasilisia
(CEC Bank)
*
DONATORI,
începând cu septembrie 2020:
© 2021 Created by Ion Lazăr da Coza.
Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor