Aştepţi tăcut să te întorci acasă

[Camelia Ardelean]

Aştepţi tăcut să te întorci acasă,

Pe insula din tine, undeva…

(Precum Ulise, cel ce se-agăţa

În “pânza” lui Neptun, mai cazi în plasă.)

 

Deguşti un şpriţ cu eul, o cafea,

Î(ţ)i îndulceşti în treacăt o grimasă;

Descătuşat de ultima angoasă,

Î(ţ)i retrimiţi în fugă o bezea.

 

Adesea cheia se blochează-n broască,

Iar tu rămâi afară ca un prost;

Cum frigul te pătrunde şi n-ai iască,

 

Amnarul e-o legendă fără rost.

În jur se strâng mulţimi de gură-cască

Şi-n sine nu mai afli adăpost.

[Camelia Ardelean]

Mulţumiri din suflet tuturor pentru popas/comentarii/semn, pentru bunăvoinţă şi rezonanţă! Calde îmbrăţişări!

[Vasilisia Lazăr]

O poezie deosebită, frumoasă, corectă și inteligentă. Aplauze cu bis!

[Mihai Katin]

este  un poem  excelent ,100% feminist   si  de o  savoare  ce  merita  apreciata!

Deguşti un şpriţ cu eul, o cafea,

Î(ţ)i îndulceşti în treacăt o grimasă;

Descătuşat de ultima angoasă,

Î(ţ)i retrimiţi în fugă o bezea.   un  tablou  sarcastic  si precis   pe care doar o  minte   de femeie   il  realizeaza atat de  minutios  si  fara  vreo  fronda,este acel  savoir  faire !

Adesea cheia se blochează-n broască,

Iar tu rămâi afară ca un prost;

Cum frigul te pătrunde şi n-ai iască,...aici  se  strecoara  un dispret fin si suveran  pe care  il acceptam in numele  unui  poem   antologic!

[Ada Nemescu]

Frumoasă poezie! Un balsam peste cicatricile sinelui,

aDa