Povestea mărțișorului

[C.Titi Nechita]

Într-un demult când soarele s-a coborât în sat

Ca o fecioară, în horă să se prindă,

Un zmeu viclean veni pe-aripi de vânt, neanunțat,

Răpind lumina, în temniți s-o ascundă.

 

Natura s-a-ntristat și păsările-au amuțit

Când și-a pus noaptea broboadele de smoală.

Nu știu despre fecioară înspre care asfințit

O duse zmeul și-o-nchise la răceală!

 

Știu doar că un voinic să îl înfrunte se porni

Voind să pună pe ceruri iar lumină,

Iar pe frumoasa ce fiori la horă îi stârni

Și-ar fi dorit-o mireasă-n crinolină.

 

Dar sângeră voinicul pe albul de zăpadă,

Iar lupta, se părea că nu are sfârșit.

Doar ici și colo albul și  roșu-n cavalcadă

Se împleteau sub cerul nopții răvășit.

 

De-atunci se spune că două fire se-mpletiră

Precum un brâu pe un mijloc de fecioară,

Mereu să fie ca două raze ce-nfloriră

Odată, la început de primăvară.

[bolache alexandru]

O poveste frumoasă... Un motiv poetic frumos!

[Vasilisia Lazăr]

Frumos, original.

[petrut dan]

Frumos, am citit cu plăcere, cu prețuire!

[Grig Salvan]

Frumoasă baladă închinată acestui simbol mito-magic care e Mărțișorul.

[Stanescu Valentin]

Frumos!

[Ada Nemescu]

Frumos povestită legenda! 

Să avem o primăvară frumoasă 🌷🍀🤗 aDa