Când se lasă înserarea, nălucirea mă străbate,

Iazul ţese iarba-n spuză, cetluire în căuşe,

Se apleacă la izvoare, din pământ mai trage-n tuşe

Paşi în fumul de verbină, anotimpuri însetate.

În uluce-mi doarme chipul, noaptea coase din cenuşă,

Amintirile sunt flăcări, tălmăcesc în mucigaiuri,

Cioplitorul vinde apă, zvârle zilele-n alaiuri,

Din Hiade* curge timpul, mă colindă-ncet la uşă.

Iar în lutul de sub casă plâng…

                                          lui V.B.

Miroase a iarnă şi-a timpuri răzleţe,

Omătu-n fuioare încet se destramă,

Cerneală ţi-e noaptea pe cruci de aramă,

Se leapădă-n cetini divine, măreţe.

Miroase a izmă şi-a focuri pestriţe,

Adâncu-i lumină în lunga beţie,

Golită-n eresuri ţi-e luna pustie,

Când piaptănă zorii, îi leagă-n cosiţe.

Miroase-a tămâie şi-a lemn de biserici,

Şirag…

Confuză-i cărarea, se naşte-n pământuri,

Păşeşte-ntre albii retrase-n suspine,

Zbicit e mirosul de sânge-n destine,

Când ziua dispare apusă de vânturi.

E reavăn alcovul, izvodu-i osândă,

Cu spinii-nserării mă biciuie luna,

Rugină-mi sunt ochii, îmi picură-ntruna,

O Doamnă Morgană, cu mâna-i flămândă,

Din veştede frunze îmi leagă cununa.

Şi gânduri mă fură, mă cheamă rebele,

Mireasă e moartea în…

Mă plânge-o muză-n dorurile toate

şi geru-i tors în fir de promoroacă,

în zare cerul bate, bate-n toacă,

o santinelă-i timpul... mi-l străbate.

Mai lasă visul ierbii să se coacă,

la sânu-i gol - poienile-nflorate;

ciopleşte-un mag din leruri înstelate,

atinge-mi palma, tainic mă provoacă.

Un abur alb... fuioarele coboară,

din rugul nopţii lacrimi să-mi aline,

omătul fin, cu graţii de…