doar eu îl văd maro, vecinul zice că este brun

coana Veta că a fost roșu, dar s-a învechit,

stăpânul zice că este pursânge,

În trapul său metalic, pe asfaltul ud

își cântă melodia zilnică,  andante, allegro, presto

după  tainul din desagă.

Mă uit la mușchii săi,

la gâtul imberb și cerbice;

Crupa împinge ziua în urmă

metru cu metru, secundă cu secundă.

Vecinul se uită la stăpânul…

Înlănţuite ierburi trecătoare

vă căutaţi nou rod

spre nemurire.



Îmi aplec fruntea visătoare

şi 

cu teamă vă ascult

cum scormoniţi cu…

Ninge cu patimă și poate, fără niciun folos

Iarna coborâtă-i din ceruri și umblă pe jos

Pe brațe cu vânturi și-n păr, imitații de fluturi

Cernând pentru noi albul unor noi începuturi.

Curg dantelate mătănii din palme de nori

Pe furiș, prin aduceri-aminte mi te strecori-

Tai poteci fără urmă prin omătul zilei de ieri

Când săraci eram în vorbe și-n atingeri stingheri.

Ninge sălbatic, așa cum de mult n-a…

Fără de milă ghimpii-n sadism mă sfâșiară,

De-atât hățiș de sihle cărării dă-I poiana!

Din geană, roua serii întoarce-i-o-n tiară,

Redându-mi sfânta fire  a psalmului din Cana.

Contabilului-Negru-s dator cernoziomul,

Bir…

                Scrisoare deschisă primăverii

Iubita mea,                                 

atâția ani călcat-am pe aceeași umbră

și acum?

Privirea ta m-a aruncat în lacrimă

și alergi spre nicăieri geloasă

pe toamna care-mi face curte.

Poate mă-ncerci să vezi cum reacționez.

Și eu plâng. Suspin în colțul vieții mele

mutându-mi gândul în amintirea

propriului meu mugure, pe care-l…

Dezgheţându-se

Un stei stă să cadă

Peste mâţişori

Tare mi-aş ara câmpul –

Plugu-i poprit de birar*

PERCEPTÓR s. = agent de percepție, (înv.)…

 Dacă într-o zi

 Simți că tac

 Scrie-mi

 Amintește-mi să gust

 Albastrul

 Acolo unde zenitul

 Cunună cerul

 Și marea

 Numără clipe

 Sau valuri

 Când se sparg la țărm

 În lipsa mea

 Și pescăruși

 Cu aripi înroșite de zbor

 Sau de soare

 Scrie-mi

 Unde se duc norii

 Să-și verse ploile

 Peste ce muguri însetați

 Se revarsă…

Poate că niciodată

n-am să înţeleg de ce

am stat tăcută în hăţişul lumii

iubeam pe-ascuns iertam pe-ascuns

muream încet

de doruri nerostite spre alte doruri

Poate că niciodată

n-am să înţeleg nici cum

un tril de primăvară a trezit

sufletul amorţit în hibernare

prea singur

şi poate că mult prea obosit

Şi toate simţurile-n cor au explodat

salvându-se de unde le-am închis

de atingerea luminii înviate

îmbrăţişarea…

În zori, crâmpei de primăvară

Și talisman de viață nouă,

Un fir de zile înfășoară

Din salba boabelor de rouă.

Simbol al timpului ce vine,

Un împletit din strămătură,

Podoaba zilelor senine

Și ciucure de covertură.

Născut în leagăn de poveste

Pe sub…

Mi-e viaţa ca o lampă fermecată 

Ce în lumină stă, mă-nvăluieşte,

Tu ai plecat cu dragostea mea toată

Şi-acum, lumina mea se prăbuşeşte.

 …

circumvoluţiunile mele atipice

genetic contaminate 

de rebeliune existenţială

au rămas scurtcircuitate fatal

din clipa scrijelită pe răbojul destinului

când nimbul tău mult prea albastru

s-a izbit vremelnic 

de ecoul întemniţatului meu suflet

am urcat un milion de trepte cu tine

încătuşati în acelaşi vis

am atins un petic de cer

şi am gustat puţină ambrozie

apoi nimicul s-a întins din nou

ca o lavă pe câmpii…

Îngrămădiți de-a valma, pe-o catifea-n tarabă:

Cerbi, ghiocei, safire, iar printre mărțișoare,

Turcoaza-n filigrane de literă arabă.

Din porțen, sidefuri - lăstuni și căprioare,

Cheițe ca mărgeanul, corn care-n basm…