mă doare

zăbala fiecărui cal 

arată

până unde se întinde 

libertatea…

Eul tânăr peregrin prin viață

deschidea ferestrele sufletului

și proiecta harta iubirilor sale

pe cerul timpului.

liniile erau sinuoase, cărarea aceea

pavată cu stele ducea în grădina

cu fiori de iubire ce iubita

sub raze de lună-mi țesea

și mirosul de colăcei calzi ai bunicii,

mă ispitea pe cărările copilăriei

îmi îmbrățișa pașii cu moliciune

de catifea, cu miros de fân proaspăt

cosit și gutui dulci amărui

mă întâmpina un…

El condor pasa, pasa... El tiempo pasa, pasa...

În pragu-mi de cabană adie-n dor naranzii.

Cu ochii mari, copilul, prin mine-și vede Anzii:

Plural nu are moartea, cât Dragostea-i crăiasa!

Tiempo passa, passa...ca prin strâmtoare lama.

Prin cel ce-am fost, vezi…

(fratelui meu Constantin Mihai, de ziua lui)

fiecare clipă e o grădină

un izvor îi sărută culorile

recunoaște voronețul în setea de toată ziua

sfințește umbre

așază gânduri pe tabla de șah

regină e ziua de mâine

ai invitat la ospăț călători

păsările văzduhului și nucul din copilărie

au ajuns primii

așa ai aflat că lumea ta e o pâine

pentru care ai putea ara

ogoare necunoscute

Odinioară eram izvor,

veneam dintr-o pădure cu vise demodate.

Curgeam printre atâtea semne de întrebare!

Timpul mă mângâia cu ecouri.

Din ridurile lui, mi-am dat seama că veșnicia nu a fost copil niciodată.

Între timp, visam la dimineți cu lumini despletite,

la cai sălbatici, nebuni și imprevizibili,

la toate Evele orfane de senzații, uitate la marginea cerului.

Nu-mi dădeam răgaz decât pentru o…

suntem flămânzii inimilor noastre

spațiul dintre două lumi

exerciții  de neputință

povestea care se  scrie

cu…

Suntem din neam de suntem, argilei împrumutul,

Când sfinți și când nemernici, plătindu-l cu rodirea.

Unealtă de-ai fost slavei, sau umilirii cnutul,

Simbriile-ți şi moartea, le-o judeca Iubirea.

Fierbințile pustiuri ni-s drum, și le dorim pe

Hotar vecin cu-apusul, izvor…

Se furișează iarna stingher în viața mea,

Cu-alaiul ei de neguri, nervoasă, dă din coate,

Deschide larg fermoarul nămeților din ea,

Spre pârtia speranței aleile-s blocate.

Bocesc luminătorii pe cerul sidefiu,

Crestează universul un întuneric magic,

Se scurge-nsingurarea din frigul tot mai viu,

Îmi croncăne în suflet un corb cu plânsu-i tragic.

Pe stâlpii stăruinței asced imaginar,

Încerc să prind o rază din luna…

mesteacăn
mormânt de lacrimi
ceţuri  și ploi
pe genunchii dimineților
cu rândunici sub acoperiș

vocea mamei
inima îmbată
răsărit
unde sufletul
se întoarce
pe altarul de spini

mesteacăn
în foșnetul vieții
ze zbate o inimă.

joia când se deschid cerurile

îmi potrivesc ceasul după

un astru

scara vieții miroase a cetină 

a fum colorat în albastru

N-ai să întrebi crâșmarul de-a rozelor podoabă,

Nici în salon, mercurul, dacă-i senin afară;

De-ajuns nu e tristețea, să-i construiești o gară,

Cu trenul care pleacă sub scriere arabă?

De unde vii iubire, floare ce-o știu doar prunii,

Că strai dând suferinței, din…

aprindeam lampioane în nopţile opace

să nu pierzi drumul

nimeni n-ar fi înţeles  

jocul din colţul buzelor când te aplecai

să-mi astâmperi absenţele motivate sau ne

alteori număram dalele până la răspântia

unde ai cotit-o spre vest nu ca să verific lipsa

organic toate funcţionau normal

doar să recompun din linii longitudinale

şi cercuri întrepătrunse locul

unde ne-am atins ultima oară

nu conta că…

sufletul

şopteşte

străine sunt eu

vreau să umplu golul 

tu îţi răneşti tălpile …

Academia inocenței

Șoaptele pietrei

s-au pierdut în destinul care s-a încurcat

într-un fir de praf, când

viața

a cerșit o ultimă plimbare.

La cumpăna zâmbetelor,

lumina împrumută respirația stâncii,

apoi va clădi…

Un pod suspendat

agaţă în prăpăstii

dâre de ceaţă

imaginea lacului

se oglindeşte-n pietre.

de ce mama naibii nu poate crede nimeni

că n-ai acasă bucătarul menajerul

grădinarul maseurul personal

adică iubitul perfect

pe internet se poate obține miraculos

în numai douăş' patru de ore scapi de celulită varice de kilogramele în plus de

consumul exagerat de curent totul la numai da da la numai  'ş'nouă virgulă nouă'ş'nouă

numai reclamă la partener ideal nu găseşti

dacă te riști nimeni nu-ți garantează în treizeci de zile

returnarea…

Până-n zori

Curg în valuri țepi de floare

și se prind în linul zbor,

într-un dans amețitor,

ce se-ntinde până-n zare,

dând fior.

Cumpăna fântânii plânge

singură, în tristu-i dans,

purtând ciutura-n balans,

în pustiul ce se frânge,

în suspans.

Peste câmpuri se revarsă,

fuga  lunii dintre nori,

printre valuri de ninsori,

geru-i țese raza toarsă,

până-n…

Mai mândră ca balada-ți, a cui reîncarnare,

Spre niciodată mie, din fostul niciodată?

Prin câte trupuri fiară, scăpând de vânătoare,

Acum țâșneşti ca râsul şi fugi nesărutată?!



Duh nins, rotunzi prin cetini, albi sânii crizantemii!…