azi...
e o scorbură
în care trecutul
ascunde
dragostea ta păgână
ciocârliile
caută triluri
într-o ceață apocaliptică
însă mâinile tale
sărută cu sârmă ghimpată
razele lunii
în tranșee
ricoșează gloanțele uitării
deschide umbrela
iubito
e un sâmbure sec
uitat afară
și-l mătură
grijjile
Adaugă un comentariu
Mulţumesc pentru comentarii Valeriei şi doamnei Sofia şi desigur şi donuui Ion Lazăr da Coza!
Ecoul sau propria cenușă.
Frumos.
da Coza
Una pe an. Una și bună!
Bine ai revenit, în forță, Alex! Mă bucur să citesc un poem care induce starea de nostalgie și dor a timpului uitat... ceva vreme. Tranzit... tranzit, mereu suntem în tranzit și se duce viața pe lângă noi.
O temă ușor romantică ce poartă cu ea simboluri calde, dulci-amărui.
Frumos!
Sofi
Imagini poetice remarcabile.
Am citit cu mare drag
Mulţumesc, Vasilisia!
Minunat, Alex! Bine ai revenit cu Poezie!
e bine, bine...
Am venit cu umbrela de soare... era cea mai mare din dotare. Alexandru, e bine?
Mno, scrisul mai întâi e plăcere, pe urmă viciu, pe urmă boală cronică... are puseuri! :)
Bine ai revenit, acceptăm şi covalescenți! :))
Mulţumesc pentru lectură şi comentarii. Am avut din când în tendinţa să renunţ la scris. Se pare că nu ruşesc. Cu bune, cu rele... revin acasă. Gabriel, Mihela, mulţumesc!
Pentru cei care doresc să susțină acest site, DONAȚII la:
RO45CECEB00008RON1057488
titular cont: Lazăr Vasilisia
(CEC Bank)
*
DONATORI,
începând cu septembrie 2020:
© 2021 Created by Ion Lazăr da Coza.
Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al ÎNSEMNE CULTURALE !
Alătură-te reţelei ÎNSEMNE CULTURALE