sic transit...

[bolache alexandru]

azi...

e o scorbură

în care trecutul

ascunde

dragostea ta păgână

ciocârliile

caută triluri

într-o ceață apocaliptică

însă mâinile tale

sărută cu sârmă ghimpată

razele lunii

în tranșee

ricoșează gloanțele uitării

deschide umbrela

iubito

e un sâmbure sec

uitat afară

și-l mătură

grijjile

[bolache alexandru]

Mulţumesc pentru comentarii Valeriei şi doamnei Sofia şi desigur şi donuui Ion Lazăr da Coza!

[Ion Lazăr da Coza]

Ecoul sau propria cenușă.

Frumos.

da Coza

[Sofia Sincă]

Una pe an. Una și bună!

Bine ai revenit, în forță, Alex! Mă bucur să citesc un poem care induce starea de nostalgie și dor a timpului uitat... ceva vreme. Tranzit... tranzit, mereu suntem în tranzit și se duce viața pe lângă noi.

O temă ușor romantică ce poartă cu ea simboluri calde, dulci-amărui.

Frumos!

Sofi

[Valeria Merca]

Imagini poetice remarcabile. 

Am citit cu mare drag

[bolache alexandru]

Mulţumesc, Vasilisia! 

[Vasilisia Lazăr (da Coza)]

Minunat, Alex! Bine ai revenit cu Poezie!

[bolache alexandru]

e bine, bine...

[Mihaela Suciu]

Am venit cu umbrela de soare... era cea mai mare din dotare. Alexandru, e bine?

[Mihaela Suciu]

Mno, scrisul mai întâi e plăcere, pe urmă viciu, pe urmă boală cronică... are puseuri! :)

Bine ai revenit, acceptăm şi covalescenți! :))

[bolache alexandru]

Mulţumesc pentru lectură şi comentarii. Am avut din când în tendinţa să renunţ la scris. Se pare că nu ruşesc. Cu bune, cu rele... revin acasă. Gabriel, Mihela, mulţumesc!