Mesagerul toamnei

[gina zaharia]

Ce limpede mi-e crezul, ce proaspătă lumină
Coboară printre lespezi de-a lungul unui mal,
Ești mesagerul toamnei, ascuns într-o grădină,
Ce-și plimbă nemurirea din secetă-n aval.

Și-mi pare ziua asta o rătăcire nouă,
Mai plină cu o notă, mai simplă cu un dar,
Mă pierd în simfonie și dinspre tine plouă
Cu boabe de iubire cusute-n fir hoinar.

Erai odată vâscul ursit să împlinească
Decorul unei inimi măiastră în tăcere,
Știi oare tu ce-nseamnă să fii mană cerească,
Ori stâncă, să legi cerul cu mir de mângâiere?

Trimite-mi toți cocorii să-mi împleteasc-o rugă,
Să umple masa toamnei cu hrană de-nceput,
Eu știu că-n miez de rouă azi stă să ne ajungă
Un lan de voie bună, pe-un nor necunoscut.

[Nikol MerBreM]

"Hrană de-nceput" vă este poezia, semn că toamna e cu rod :)!

[Tudor Cicu]

...aș schimba ultimul vers, așa: „O cină pusă-n taină, pe-un nor necunoscut”. Se vede că a venit TOAMNA printre poeți.

[TACITUL]

Semn de lectură.

J' Arrive! 

[Crinu Sorin Leşe]

Place, cum să nu placă :)

[Laura H.]

Poezie frumoasă ca o zi însorită de început de toamnă!

[Veronica Pavel Lerner]

Minune!