Dacă-ai fi muritoare,

aş zice că norilor

le-ai trăit pe rând vieţile.

Mi-aş explica atunci

de unde-ţi vin tristeţile.

Dacă-ai fi muritoare,

te-ai înfiora de spaimă, de frică,…

răsăritul nu ne face bine 

nehotărâți până în măduva oaselor 

pipăim pereții zilei orbiți de tristețe 

ne căutăm un culcuș în sufletul cuiva 

de unde să privim lumea 

suntem purtați ca niște somnambuli ai vieții 

de colo colo 

mai mult unde nu vrem decât unde ne este locul 

dar ziua are un sfârșit oricât de lungă pare 

la apus demonii zâmbesc eliberați de carnea aproapelui…

De dincolo de jocuri asfințite,

Iar ne privești prin piatra cerului,

Deplângi iubirii buzele-arcuite

Și sărutarea eternă a curcubeului.

De dincolo de primăveri plecate

Prin pași respir cuvântul înflorit,

Ferestrele luminii înghețate

Pe scrinul alb o tâmplă au-mpietrit.

De dincolo de veacuri adormite

Îmi scrii, cenușa timpului așteaptă

Răstălmăciri udate-n stihuri împletite

Și-ntoarcerea divinului din…

Sunt circarul vieții mele,

Uneori joc propriul rol,

Publicului-i fac bezele,

Îi dau doza de Carmol.

Alteori mă plimb pe sârmă,

Ca un bun echilibrist,

Fac și tumbe, mai pe urmă,

Pe pământ sunt doar turist.

La comandă, plâng întruna,

Pot să râd chiar, la nevoi,

Îmi gust zilnic mătrăguna –

Drogul meu cel mai de soi.

Comandați-mi un spectacol!

Recit dramă sau pamflet,

Pot…

Nu văzuse niciodată

cum ar putea un înger să-nflorească,

și totuși pentru el 

a fost spăimântul,

cu mult mai mare,

văzând înfricoșat în fața lui

lumina întrupată.

îmi dorm în păr greieri /unul mai sărac ca altul/

cântă furnica sufletului meu de împrumut

din cele zece chitare /primadone ale înaltului/

curge iarba

se sfințesc vase din lut galben /gutui gureșe măiastre/

valul iubirilor șterge pașii de aramă

sihaștri

nu-ți fie teamă de pietre aruncă iubiri peste țărm

singurătatea este de ordinul lui Dumnezeu

ca într-o gară bagajele pierdute se triază

cât va ține eclipsa? barza…

Moto: Dacă nu cazi singur, nu-ți fă griji, se va găsi întotdeauna un prieten să te ajute! (autor necunoscut)

Noroc în viață de prieteni buni

Avut-am, Doamne, cu nemiluita,

C-ajuns-am, tristă, să îmi plâng ursita

De miercurea-ncepând și până luni.

Iar marțea o țineam în calendar

La loc discret, drept roată de rezervă

Sau ca pe-o veche, ultimă conservă

Expusă într-un jalnic…

Am împărţit Eufratul în două.

Mie

mi-ai dat jumătatea revărsării

asemeni privirilor tale

şi ale mării

din depărtarea tristă.

''Pentru zei, mi-ai spus,

nu există …

Am trăit povestea noastră...
fiecare adâncitură din coapsa zilelor
strigă-n durerea ruperii cotidiene
- aripă împăturită-n lacrimi sângerânde -

Astăzi?!
da,
astăzi
retrăiesc complexitatea cuvântului durere
curge prin mine
amintirile se încolăcesc
strivindu-mi fiecare celulă
trăiesc în timpul tău
al meu a expirat.

Biserici de cer, clădite-n odaie,

pe urma icoanei au scris Infinitul,

ascuns-au în carii de lut asfinţitul,

un pumn de tămâie, o talpă de ploaie.

Din sfoara de nori, pământul îşi lasă

brăzdarele-n palme, pictate sihastru,

iar cuşma cu oase, zvârlită-n albastru,

întoarce ţărânii o candelă arsă.

Pe cuie, pe cruci îs cioarecii-n sânge,

opincile calcă neantul cu trudă,

când lemnul de iască fuioare…

Poetu-i valoros, mergând spre moarte.

Veți spune, poate: este un truism!

Nu vreau să cad în ieftin patetism,

Dar astăzi nu-i de-ajuns doar să ai carte,

Căci partea-n van se lasă așteptată,

O vezi doar dacă minți ori dacă furi,

Sau dacă, în muzeul de figuri

Din ceară, te alături la erată.

De câinii sunt plecați la vânătoare,

Caii nu mor, căci au avut noroc,

Dar când dulăii s-au întors în…

iarna mi-a viscolit amintirile printre blocurile turn ale orașului 

le-a purtat pe sus până au dispărut dincolo de nori 

tu încă tremuri în oglinda trecutului precum undele unui lac în care a căzut o pasăre rănită 

cheaguri de sânge umplu țărmul pe care am eșuat amândoi 

frânturi de culori adună pilitura viselor într-un pastel metalic de melancolie

dezgolită de lumina din aripile de fluturi mă bântui precum o fantomă de capelă 

cea mai…

Pe tot ce-s sigur,

şi n-am ispititor al îndoielii

să-mi închidă cartea,

pe tot ce-s sigur,

şi în ogradă şi în vatră,

e toată bogăţia-mi de nedelc,

de melc,

umbra vieţii mele -…

în somn

bocănesc cerbi încornoraţi cu raze de primăvară

piţigoii aşază trilul vesel

peste umbrele  împuşcate de un vânător iscusit

o minge curcubeu rostogoleşte cerul

printre pânzele înalte ale vapoarelor de nori

motanul încălţat  în aura unui şoarece de câmp

adulmecă tabloul inspirat dintr-un  reţetar  de vise

camioane de lumină selenară străbat pereţii castelului

tapetat cu râsul obraznic al fantomelor

glasuri colorate…

Tremurul frunzelor scutură sufletul nopţii,

visele ca nişte stafii se rotesc printre noi,

e jocul banal al tăcerii undeva-n pragul sorţii

cântec de lebădă răpit şi păstrat de strigoi.

Noroiul în palme de înger se scurge din cer,

câmpul plin cu stele rănite l-am rătăcit,

stânci fără iarbă se sfărâmă în acelaşi mister

şi nu vreau să-ntrebi cât de mult am trăit.

Am uitat calendarul între anotimpuri apuse,

în…

urma descoperită în lutul trupului

e pasul apăsat al altei vremi

nu respingi misterioasa existenţă

doar ea îţi dă crezare

când pui bulina roşie pe inima ta

atunci când stabilimentul este periclitat

iar momentul de risc

nu clarifică sentimentele pentru ziua de mâine

vremea lui e vremea ta

precum şi potcoavele cailor

ce au trecut pe sub sălcii

unde îţi cauţi copilăria

apoi tinereţea

care-şi…

Chiar dacă beznei

îi dă 

vedenia luminii,

cărbune n-are iasca,

nici amintiri de jar.

Îmbrăţişarea jertfă îi

din frumuseţea cea…