Am răsărit, un trup firav de iarbă,

E semn că iarna încă ne mai iartă

Începe seva-n rădăcini să fiarbă

Urcând prin ram ca cerul să-l despartă.

Renaşte chipul tău în lutul meu sărac,

Sămânţă sunt de dor şi vreau să cresc,

Cu tine şi ninsoarea - greu mă împac

Deşi în viscolirea voastră încolţesc!

Prea multe doruri mi-ai lăsat în trup,

Când toamna, ai plecat într-o noapte

Şi iarna prin…

 Seara îi atinge nopţii mâna,

 Intârzii şi inima mă doare,

 Clipe se petrec, una câte una,

 Risipindu-se în rouă pe cărare.

 Sub lumina lunii, rotund pârguită,

 Ochii mi-s ţintă peste hotar

 Trupu-ţi de floare neprihănită,

 Să apară-l pândesc precum un tâlhar.

S-a închis geana nopţii pe zori,

Umblă bruma colbuind înaltul,

N-ai venit şi-n rugul recilor fiori,

Teamă mi-e că ai plecat cu…

Iubirea-i otravă, sau balsam?

N-am înţeles o viaţă-ntreagă

Câtă iubire în mine am,

N-aş mai trăi, de-ar fi otravă...

Dar nici balsam nu pare-a fi

Căci ard de dorul buzei tale

Şi mor încet, cu orice zi

Pierdută-n nopţile astrale.

De sunt bolnav şi tu apari

Mă simt precum un nou-născut

Şi când privesc în ochi-ţi mari

Bolnv mă vreau, de la-nceput!

Iubire, cum să te-nţeleg?

Mă…

Iubito, ce dar divin mi-a fost dat

să-ţi pot descoperi frumuseţea;

Din ochii tăi

se naşte minunea dimineţii,

când soarele răsare în stropii de rouă,

iar de sub gene,

noaptea alunecă pe cai fugăriţi

sub clipit de taină nespovedită...

Buzele-ţi cuprind mărgeanul

însângerat al oceanului,

în care valul sărută

apusul ultimei raze întârziate...

În căuşul palmelor,

se adună gândurile…