învelişul vorbei mele se deschide să te bucuri
ea apare ca o floare căutând raza de soare
ce din vorba ta răsare şi zboară ca nişte fluturi
să rupem din noi tăcerea să uităm tot ce ne doare
am ars mii şi mii secunde fiecare-n altă parte
din cenuşa lor să iasă muguri tari ai regăsirii
gândurile să se-adune şi să scriem altă carte
pentru vremea ce-o să fie plaiul tandru al iubirii...
Valentin Stănescu
clipele ca nişte fluturi umplu golul dintre noi
singuri am rămas o vreme iar acum ne este frică
de-ntâlnirea ce aduce timpul nostru înapoi
niciunul nu vrea să tacă niciunul nu vrea să zică
să fac dragoste cu umbra ce-o arunci în val de mare
am să mă arunc în apă să te prind de mâna stângă
tu să mă cuprinzi cu dreapta cât mai strâns de cingătoare
să-ţi sărut buza sărată dintr-o dungă-n altă dungă
să ne ridicăm din mare într-un salt de regăsire
să plutim fără de aripi printre nori şi albatroşi
şi să coborâm pe plajă printre fire de iubire
respirând cuvinte tandre şi să fim din nou frumoşi.
Adaugă un comentariu
Tudor, pentru mine starea de poezie este ceva rar dar instantaneu. Viaţa, ca poezie, îmi pare ca o soluţie concentrată în care un nimic devine centrul de cristalizare al unei superbe aglomerări de cristale. Acel ceva, ca un nimic, este inspiraţia care se agaţă de o clipă, de o frunză, de un căţel, de o stea, de un vis, de un zâmbet... Poate fi trăită această stare de poezie odată sau de mai multe ori pe zi sau mai rar, după mai multe zile. Ceea ce scriu în primul moment rămâne în forma brută, rareori revin către finisare. Îmi pare că diluez starea, că pierd din momentul de de împlinire. Recunosc faptul că nu am fost un cititor de sute de cărţi. Poate că altfel aş fi scris. Acum nu mă preocupă dacă ceea ce scriu este chiar poezie unanim acceptată de critica avizată dar scriu şi scriu când îmi vine. Este ca o descătuşare a unui ceva interior.
Îmi amintesc de ultimul an de liceu când eram îndrăgostit de o fată din primul an de liceu. Scriam poezii scurte de dragoste. La un moment dat am primit de la ea o poezie, care era chiar poezie. Am rămas surprins plăcut pentru multă vreme. Nu mi-a declarat că erau versurile unui poet recunoscut dar pe care nu le citisem... Peste ani când am întâlnit acele versuri am rămas din nou surprins de data asta nu tocmai plăcut...
Acum, în loc să vorbesc despre poemul tău, iată la ce trimiteri mă poartă memoria. Uneori să spui adevărul, e curată nebunie. Am făcut asta când eram liceean. I-am spus unei fete, câteva versuri ale poetului rus, Serghei Esenin: „Pentru ce ești tristă și amar zâmbești/Dragă-mi este alta, tu de loc nu-mi ești!” Nu-l citise pe Esenin. A crezut că-s versurile mele și m-a urât pentru această mărturisire. Visa să-i scriu o poezie (cum e a ta, pesemne), dedicată numai ei. Peste mulţi ani, oho! (tare mulţi), altă nebunie! Mi-am zis: ce-ar fi să scriu o carte de poezie împreună cu cineva, ca un intermezzo poetic? Apoi am început să visez tot mai mult. Ce-ar fi să caut pe cineva, de la foarte mari distanțe și să cred cu tărie în talentul acesteia? Apoi mi-am spus că talentul poate fi doar impresia că spui ceva. Dar o stare de revelație posibilă trebuie că am avut când am găsit pe facebook, un poem al ei. Poezia ei devenise o pură pregătire pentru spunerea cuiva, când am devenit cititorul sau ascultătorul ei ideal. I-am mărturisit toate astea. Mi-a răspuns, în sfârșit! O, zei! Pentru ea totul curgea, prin poezie, în tot, trupul cu care se dăruia poeziei. Devenise un arbore care zboară, iar gândul o flacără care mocnea. La urma urmelor poetul (mi-am zis) trece prin lume ca printr-un flux făcut din răsfrângeri. Da‘ dacă va simți că e un joc viclean, mincinos, plin de spini aruncați în calea ei? Ce a urmat... pesemne mai sunt urme (și acum) prin poeziile mele. Un fel de: „am ars mii şi mii secunde fiecare-n altă parte”, fiindcă „singuri am rămas o vreme iar acum ne este frică/de-ntâlnirea ce aduce timpul nostru înapoi”.
ION LAZĂR da COZA - scriitor
VASILISIA LAZĂR - poetă, Director Revista Eminesciana, membră UZPR
ADMINISTRATORI-EDITORI
SOFIA SINCĂ - prozatoare
GABRIELA RAUCĂ (redactor promovare media) - poetă, redactor Radio ProDiaspora, redactor Revista Eminesciana, membră UZPR
ADA NEMESCU - poetă, artist plastic, redactor Revista Astralis și Revista Agora ARTELOR
CARMEN POPESCU (redactor promovare media) - scriitoare, redactor Radio Vocativ, redactor Revista Armonii Culturale, membră UZPR
AUGUSTA COSTIN (CHRIS) - prozatoare
MIHAELA POPA - poetă
BOLACHE ALEXANDRU - poet
MIHAI KATIN - poet
GRIG SALVAN - prozator, cantautor
Fiecare postare trebuie făcută în spaţiile special constituite pentru genurile literar/artistice stabilite. Postarea în alte locuri decât cele stabilite de regulile site-ului, atrage eliminarea postării de către membrii administraţiei, fără atenţionarea autorului! De exemplu, un eseu postat în spațiul prozei va fi șters. Pentru cele mai frecventate genuri, reamintim locațiile unde trebuie postate. Pentru a posta:
1. POEZIE, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!
2. PROZĂ, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!
3. ESEU, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!
4. FOTOGRAFII, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!
5. VIDEOCLIPURI, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!
Toate acestea le puteți accesa și din bara de sus a site-ului. Este admisă doar o postare pe zi, pentru fiecare secțiune, creație proprie. Folosirea diacriticelor este obligatorie.
Pentru cei care doresc să susțină acest site, DONAȚII la:
RO45CECEB00008RON1057488
titular cont: LAZAR VASILISIA
(CEC Bank)
*
***
Pentru anul în curs au donat:
Maria Chindea - 200 Lei
Monica Pester - 700 Lei
Tudor Cicu - 300 Lei
Gabriela Raucă - 600 lei
© 2025 Created by Ion Lazăr da Coza.
Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al ÎNSEMNE CULTURALE !
Alătură-te reţelei ÎNSEMNE CULTURALE