Inundat de razele soarelui, centrul se transformase într-un ocean nemilos, în care ființele se topeau. În respirația lor se simțea teama, condusă de nervozitate. Caldarâmul încins primea trupurile. Cuvintele se împrăștiau alergate de emoție.Autobuzele își deviaseră traseele astfel încât și-n zonele periferice să poată ajunge tot omul.Să se bucure cu toții de eclipsa anunțată.

Pe Tanti Aglaia înghesuiala nu o stingherea o făcea în schimb să cugete cu amărăciune. Așteptam alături de ea în stație.

-Uita-te și tu cum se înghesuie! Ar trebui să aibă răbdare, au vrut să vadă eclipsa, o vor vedea dar asa?Dă-i doamne românului gândul de pe urmă!Când or fi și ei odată mulțumiți?

Pe masiva Aglaia o interesa în acel moment să-și înmoaie reumatismul în saramura ștrandului din stațiunea aflată la câțiva kilometri distanță față de oraș. Asa ca eclipsa trecea pe loc secund ca importanță.

Autobuzul, ca un ogar bătrân și gârbovit de timp,a ajunge într-un târziu. Șirul convergent al oamenilor atacă mașina. Cu riscul pierderii caracterului, înjură cu o sălbatică dorință de arhaisme vegetative. Costumația lejeră, de vară, este afectată. Nasturii se rup, se rătăcesc priviri prin decolteurile destrămate.

Aglaia mă ținea de mână să nu mă piardă în mulțimea dezlănțuită. Locurile în autobuz erau cu totul ocupate. Doar norocoșii cu tupeu au reușit să găsească loc.

Tabla încinsă a mijlocului de transport ardea mai grozav decât plita fierbinte a unei sobe. Drumul îndeajuns de plictisitor, se bifurca. Dintr-odată, porțiuni strâmte sunt urmate de curbe ce fac ca pasagerii să se rostogolească unii peste alții.

După un periplu supus tensiunilor, vehiculul vechi și aglomerat a ajuns în stațiunea cu apă sărată. Tanti Aglaia, autoritară, a trântit geanta cu prosoape peste călătorii ce-i stăteau în cale. Era de neoprit, masivă și învolburată ca un fluviu în timp de prigoană. A reușit sa coboare trăgând după ea o jumătate din călătorii autobuzului.

Eram cu toții strânși în jurul său, precum muștele strivite pe parbrizul mașinii, pe care șoferul le zdrobea cu râvnă, de îndată ce le zărea. Poporul călător, a urmat-o pe tanti Aglaia într-o procesiune solemnă în drumul spre ștrandul localității.

Obligativitatea achitării biletului pentru accesul în ștrand, a ordonat șirul uman în fața porții bazinului cu apă sărată. Câte unul se trezea strigând:

‒ Hai cucoană, acum cauți banii prin geantă?

Aglaia însă aduna leu cu leu sa plătească accesul în bazin. Aruncă un zâmbet fad, ce s-a lipit ca o ventuză de frunțile gălăgioase încât liniștea s-a reinstalat cu ușurință. Nimeni nu putea trece de grupul statuar format de ea și de mine, un băiat plăpând, care mă aflam sub oblăduirea ei. Eu, un puști firav și naiv, căutam cu privirea extratereștrii. Aflasem că în curând, va avea loc debarcarea lor. Așa citisem în cărți S.F.. Dar cum nu făceam deosebirea dintre realitate și fantezie, eram gata să accept și o întâlnire neobișnuită cu ființe în alte dimensiuni.

Lumea avea multe nuanțe, iar pentru mine relieful era ofertant. Un deal îl vedeam ca pe o îngrămădire de tumuli, iar bazinul era o bază pentru aselenizare. O aselenizare artificială din care făceam parte împreună cu tanti Aglaia.

In cabina de schimb, femeia a descoperit că a lăsat costumul de baie acasă. De la intrare se putea închiria. Așa că m-am oferit să-i aduc unul. Însă pentru Aglaia, a urmat o înfrângere amară. Erau doar costume cu numere mici.

Ingenioasă, a folosit ace de siguranță, cu care a decorat chilotul, dar mai ales sutienul din care sânii, ca niște lubenițe, se revărsau. După părerea mea, costumul armat cu zeci de minuscule dispozitive metalice era menit să reziste.

Sărutul pe care l-am primit pe frunte m-a convins sa părăsim cabina eram pregătiți să cucerim plaja. A ieșit triumfal, dar chiar în clipa următoare, costumul ce „țipa” pe trupul masiv, a crăpat cu foșnet metalic, dezvelindu-i corpul ce a devenit obeliscul neatârnării.

Ștrandul a tăcut pe moment, uimit de neprevăzut și penibil. Nimeni nu îndrăznea să vorbească, când deodată s-a auzit glasul unui copil:

‒ Tanti este goală!

Un vuiet puternic s-a stârnit și hohote de râs s-au auzit, privind masivitatea femeii , dar mai ales, impresionat de carnea ce se revărsa pe trupul ei. În totală discordanță, femeia trăgându-mă după ea, s-a aruncat în bazinul aglomerat, din care au țâșnit valuri de apă sărată. Un imens tsunami se produsese spre uimirea generală.

Copleșit de situație și simțind sarea în ochi și-n gură, am fugit la duș să mă spăl. Tanti Aglaia naviga ca o trestie luată de apă, împroșcându-i pe toți din jurul ei.

Câțiva alertați au chemat organele de ordine. Cu efort comun au încercat să o remorcheze, dar aceasta, neavând costumul de baie și în disperare, se ascundea de oprobriul public în apa ce-i rotunjea corpul, preferând să facă pe nevinovata. Norocul ei a fost eclipsa ce ne-a acoperit pe toți.

Vizualizări: 74

▶ Răspunde la Aceasta

Răspunsuri la Aceste Discuţii

am ras! :)



Chris a spus :

am ras! :)   Mulțumesc  Chris

O schiță umoristică foarte vie, în care o zi memorabilă din perspectiva copilului se transformă într-o succesiune de întâmplări aproape burlești. Tanti Aglaia domină scena prin temperament și prin hiperbolele care o însoțesc, iar privirea puștiului, preocupat de extratereștri și „aselenizări”, adaugă întâmplării farmec și inocență. Mi-a plăcut mai ales felul în care eclipsa, prezentă de la început ca eveniment așteptat de toată lumea, capătă în final un rol cu totul neașteptat și providențial pentru personaj. O povestire cu multă vervă, haz și imaginație, care ar câștiga însă și mai mult printr-o revizuire atentă a exprimării și a formei. 

Totuși recunosc că „obeliscul neatârnării” mi-a provocat o mică eclipsă personală. 🤣🤣🤣

Multumesc Vasilisia!

Vasilisia Lazăr a spus :

O schiță umoristică foarte vie, în care o zi memorabilă din perspectiva copilului se transformă într-o succesiune de întâmplări aproape burlești. Tanti Aglaia domină scena prin temperament și prin hiperbolele care o însoțesc, iar privirea puștiului, preocupat de extratereștri și „aselenizări”, adaugă întâmplării farmec și inocență. Mi-a plăcut mai ales felul în care eclipsa, prezentă de la început ca eveniment așteptat de toată lumea, capătă în final un rol cu totul neașteptat și providențial pentru personaj. O povestire cu multă vervă, haz și imaginație, care ar câștiga însă și mai mult printr-o revizuire atentă a exprimării și a formei. 

Totuși recunosc că „obeliscul neatârnării” mi-a provocat o mică eclipsă personală. 🤣🤣🤣

▶ Răspunde la discuţie

Despre

Ion Lazăr da Coza a creat această reţea Ning.

conducere site redacție

FONDATORI

ION LAZĂR da COZA - scriitor

VASILISIA LAZĂR - poetă, membră UZPR

ADMINISTRATORI-EDITORI

SOFIA SINCĂ - prozatoare

ADA NEMESCU - poetă, artist plastic, membră UZPR

AUGUSTA COSTIN (CHRIS) - prozatoare

MIHAELA POPA - poetă

GRIG SALVAN - prozator, cantautor

BOLACHE ALEXANDRU - poet

MIHAI KATIN - poet

GABRIELA RAUCĂ - poetă, membră UZPR (redactor promovare media) 

CARMEN POPESCU - scriitoare, membră UZPR (redactor promovare media) 

ATENȚIE!

Fiecare postare trebuie făcută în spaţiile special constituite pentru genurile literar/artistice stabilite. Postarea în alte locuri decât cele stabilite de regulile site-ului, atrage eliminarea postării de către membrii administraţiei, fără atenţionarea autorului! De exemplu, un eseu postat în spațiul prozei va fi șters. Pentru cele mai frecventate genuri, reamintim locațiile unde trebuie postate. Pentru a posta:

1. POEZIE, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!

2. PROZĂ, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!

3. ESEU, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!

4. FOTOGRAFII, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!

5. VIDEOCLIPURI, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!

Toate acestea le puteți accesa și din bara de sus a site-ului. Este admisă doar o postare pe zi, pentru fiecare secțiune, creație proprie. Folosirea diacriticelor este obligatorie. 

Zile de naştere

important!

Activitatea Recentă

Vasilisia Lazăr a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Fiori de toamnă a utilizatorului Rotariu Dorel
"Poemul ne poartă printr-un anotimp al roadelor, al miresmelor și al nostalgiei, în care…"
cu 5 ore în urmă
Utilizatorului Vasilisia Lazăr îi place postarea pe blog Fiori de toamnă a lui Rotariu Dorel
cu 6 ore în urmă
Utilizatorului Vasilisia Lazăr îi place postarea pe blog Singurătate a lui Monica Pester
cu 6 ore în urmă
Vasilisia Lazăr a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Singurătate a utilizatorului Monica Pester
"O elegie a trecerii timpului și a legăturilor sufletești care, odată pierdute, lasă în urmă…"
cu 6 ore în urmă
Vasilisia Lazăr a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Interioare (2) a utilizatorului Crinu Sorin Leşe
"O încercare de a transforma peisajul exterior într-unul al trăirilor lăuntrice. Natura,…"
cu 6 ore în urmă
Utilizatorului Vasilisia Lazăr îi place postarea pe blog Interioare (2) a lui Crinu Sorin Leşe
cu 6 ore în urmă
Vasilisia Lazăr a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Stop a utilizatorului nicolae vaduva
"Am citit poemul ca pe o meditație asupra timpului interior, care nu curge întotdeauna…"
cu 6 ore în urmă
Utilizatorului Vasilisia Lazăr îi place postarea pe blog Stop a lui nicolae vaduva
cu 6 ore în urmă
Vasilisia Lazăr a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog 13 noiembrie 1959 a utilizatorului Dulmin Aurel
"Aurel, am citit poemul tău cu o emoție greu de așezat în cuvinte. Dincolo de data care…"
cu 7 ore în urmă
Utilizatorului Vasilisia Lazăr îi place postarea pe blog 13 noiembrie 1959 a lui Dulmin Aurel
cu 7 ore în urmă
Vasilisia Lazăr a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog când s-a deschis cerul a utilizatorului Tudor Cicu
"Poemul dumneavoastră are farmecul tulburător al unei legende de sat, în care iubirea,…"
cu 7 ore în urmă
Utilizatorului Vasilisia Lazăr îi place postarea pe blog când s-a deschis cerul a lui Tudor Cicu
cu 7 ore în urmă
Vasilisia Lazăr a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog şi ziua stelele sclipesc a utilizatorului Stanescu Valentin
"Poemul pornește de la o idee care mi se pare ofertantă poetic: stelele continuă să strălucească și…"
cu 8 ore în urmă
Utilizatorului Vasilisia Lazăr îi place postarea pe blog şi ziua stelele sclipesc a lui Stanescu Valentin
cu 8 ore în urmă
Vasilisia Lazăr a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Aromoterapie (Briză din tămâie) a utilizatorului Ghiţă
"Ghiță, poemul tău pornește de la o idee frumoasă: o prezență dragă care supraviețuiește în…"
cu 8 ore în urmă
Utilizatorului Vasilisia Lazăr îi place postarea pe blog Aromoterapie (Briză din tămâie) a lui Ghiţă
cu 8 ore în urmă
Vasilisia Lazăr a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Anturaj a utilizatorului Crinu Sorin Leşe
"Iată un anturaj care nu te poate decât îmbogăți sufletește! Finalul aduce un strop…"
cu 9 ore în urmă
Utilizatorului Vasilisia Lazăr îi place postarea pe blog Anturaj a lui Crinu Sorin Leşe
cu 9 ore în urmă
Vasilisia Lazăr a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Elegia cosmică XV - revăzută a utilizatorului IOAN stoian
"Textul dumneavoastră propune o meditație ambițioasă asupra infinitului, a cunoașterii, a…"
cu 9 ore în urmă
Utilizatorului Stanescu Valentin îi place postarea pe blog când s-a deschis cerul a lui Tudor Cicu
cu 9 ore în urmă

Antologiile site-ului „ÎNSEMNE CULTURALE”

„Ecouri din viitor”, 2022 AICI

Atlasul cu diezi – 2017 AICI

Autograf pentru m(â)ine – 2013 AICI

© 2026   Created by Ion Lazăr da Coza.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor