Ploaie spre tine

[Rădița Răpeanu]

Azi plouă, iubito, din mine spre tine,
cu lacrimi de vise străpunse,
mă scurg în tăcere pe streșini străine
și tremur la gânduri ascunse.

M-ai strâns între ceruri, apoi m-ai uitat,
cum uit să mai trag dintr-o pipă,
dar încă te caut, în fum ne-ncetat,
și-n zgomotul ploii de-o clipă.

Mă plouă amarnic, și nori putreziți
mustesc îmbibați de suspine,
și totuși, iubito, oricât mă eviți,
prin ploaie mă scurg doar spre tine.

Mă udă tăceri în amurguri târzii
mi-e sufletul plin de furtună,
pe buze se sting legăminte de-o zi
și ploaia mă cheamă, nebună.

În tine mai picură vechi amintiri,
cu gust de pelin și de sare,
și-n fiece strop ce-l inspiri și expiri
mă-nghiți și renaști cu ardoare.

Să nu te mai caut, mi-e gândul prea greu,
dar ploaia te scrie-n retină,
cu fiece nor ce se frânge mereu
mi-e lacrima boz de sulfină

Și plouă, iubito, cu noi încâlcit,
și vremuri încet ne destramă,
ne strângem ușor pe un ghem răsucit,
și noduri ne-ncurcă de teamă.

Din ploi am venit și în ploi vom cădea,
ca două pierdute rubine,
și dacă tăcerea te va înnăda,
veni-voi iar ploaie spre tine...

[Rădița Răpeanu]

Popasul vostru, un  motiv de bucurie și recunostință! Cu dragoste vă mulțumesc, vouă, doamnelor; Vasilisia, Cris, Ada! 

[Ada Nemescu]

O poezie ca un buchet perfect de flori de toamnă. Armonizat cromatic, parfumat, oferit cu delicatețe și firesc.

Mulțumiri,  aDa

[Chris]

ce frumos! poezia aceasta ar trebui pusa pe muzica...

[Vasilisia Lazăr]

O poezie splendidă, Rădița — și o temă pe care o simți până în măduvă. O confesiune intensă, de un lirism profund și autentic. Poemul curge firesc, ca o ploaie interioară, în care dorul, iubirea și tăcerea se topesc unele în altele. Stăpânești muzicalitatea versului, imaginile au o consistență emoțională reală — „mă scurg în tăcere pe streșini străine” e o metaforă superbă. Repetiția de structuri („mă plouă”, „plouă”), în context, devine aproape un refren cu valoare de incantație. Este o poezie reușită, densă și curată, care lasă ecou. Felicitări! 🌧️

[Rădița Răpeanu]

Alese mulțumiri domniilor voastre, Grig Salvan și Mihai Katin! Cu recunoștință, RRR

[Grig Salvan]

Deosebit de frumoasă baladă a ploii împletite cu iubirea. Imagini de o mare frumusețe și delicatețe, cuvinte bine alese, figuri de stil și expresii demne de reținut. Și peste toate un ritm prozodic care îmi place foarte mult prin cadența sa muzicală, de cântec melancolic. Citit și recitit cu plăcere.

[Mihai Katin]

Și plouă, iubito, cu noi încâlcit,
și vremuri încet ne destramă,
ne strângem ușor pe un ghem răsucit,
și noduri ne-ncurcă de teamă.  un catren  exemplar al  liricii iubirii trăită intens și sublim,de reținut într-o memorie a celor mai  bune  catrene...

[Rădița Răpeanu]

Vă mulțumesc din suflet pentru lectură și popas! 

[Cornaciu Nicoleta Ramona]

”Mă plouă amarnic, și nori putreziți
mustesc îmbibați de suspine„- o imagine frumoasă. Am citit cu plăcere.

[Costel Zăgan]

Poezia se pierde printre picături de ploaie.