vreau drumul înapoi

[Vasilisia Lazăr]

țara îmi face cărare

vrea să mă vadă iar

 

anii mei au rămas

în pragul casei bătrâneşti

în pereţi şi-n vetre

 

agăţată de firele lumii

mă dor paşii de-atâta umblat

buzunarul sufletului

duce o grea povară

 

mă scotocesc prin sânge

şi aflu dorul

fericirea mi-a rămas acasă

biet lerui-ler

străbunii mă cheamă

din rame vechi

copil mereu în drumul spre ei

soarta m-a condamnat la exil

între oameni

 

vreau paşaport spre înapoi

să nu mai fiu umbră nicăieri

călător în timp uitat

.

Recitare: Lucian Dumbravă

[Grig Salvan]

Frumos, cald și nostalgic. Mereu ceva ne trage înapoi spre pragul casei părintești, mereu un un fel de curent subteran ne trage prin vene spre sângele strămoșilor, vrem un „pașaport spre înapoi”, să ne regăsim așa ca la-nceputuri. Mi-a plăcut mult „buzunarul sufletului/ duce o grea povară”...

[petrut dan]

Un poem cu universalitate, chiar dacă scris la temă poate stimula imaginația în direcții la care , poate, nici autorul nu s-a gândit, oricum strofa a doua are un fel de '' veșnicia s-a născut la sate'' întors pe mai multe părți din care poemul scoate maxim din arta lui de a seduce, mai ales într-un spațiu unde strămoșii sunt peste tot ceea ce înseamnă ori că timpul s-ar fi oprit în loc lucru mai puțin posibil ori că, conștiința unei prezențe continue pe aceste meleaguri nu și-a pierdut din putere ceea ce mi se pare mult mai real!Eu aș fi adăugat și-n vase

'' anii mei au rămas

în pragul casei bătrâneşti

în pereţi în vetre și-n vase''-de fapt chiar așa am și citit ceea ce înseamnă că imaginarul a luat-o înainte în fața realului, oricum forța tabloului este impresionantă, exact cum trebuie să fie, fără cuvinte forțate, împopoțonări lingvistice fără nicio chemare lirică sau doar de dragul de a fi pomenite , asta e rețeta unui mesaj profund, nediluat și care, mai ale, câștigă lupta cu timpul! Întoarcerea la acele vremuri sună ca un fel de chemare a străbunilor, lucru care nu se poate face decât din ipostaza copilului, se știe că nu poți să-i păcălești, ei întotdeauna simt și știu mai mult decât o spun, se zice că, '' dacă am simți precum ei am conduce lumea'' așa și acest poem ne conduce prin timpuri și locuri încărcate de frumos într-o manieră personală, feminină dar cu atât mai profundă, după cum deja ne-am obișnuit să găsim în această pagină, felicitări și o duminică minunată, cu drag, my lady!)

[Vasilisia Lazăr]

Mulțumesc mult, Floare, m-ai copleșit. La mulți ani frumoși și buni! Zile cu soare și nopți senine! Drag!

[Vasilisia Lazăr]

Mulțumesc, Viorel! La mulți ani și ție! Cu drag!

[Floare Arbore]

LA MULȚI ANI; româncuță frumoasă, luminoasă. iubitoare. sincere felicitări pentru poemul de excepție.

[Viorel Grădinariu]

La mulți ani, Lisia! Frumoasă poezia ta! Frumoasă recitarea domnului Lucian Dumbravă!

[Vasilisia Lazăr]

Vă mulțumesc cu recunoștință, maestre Ușurelu! La mulți ani!

[Culiţă Ioan Uşurelu]

Frumos poem! La mulți ani!

[Nicoleta Cheles]

Cu toată prețuirea! Sunt versuri pe care le-am putut trece cu ușurință prin filtrul inimii...

[Vasilisia Lazăr]

Mulțumesc mult, Nicoleta! Frumos comentariu! Cu mare drag!