vis interzis

[bolache alexandru]

am visat într-o noapte

că ne crescuseră aripi

zburam de la un capăt de pădure

până la un țărm de poveste

eram ca doi copii cu aripi de ceară

un fluture ne spusese să nu zburăm prea sus

dar cine să-l asculte 

zburam atât de repede

încât vedeam cum se nasc secundele

apoi ne contopeam cu soarele

pleoapele tale mângâiau valurile

sirenele erau atât de geloase

pentru că marinarii

erau acum vrăjiți de cântecul tău

apoi dintr-o dată 

eram amândoi

pe roata olarului

tot încerca să facă un ulcior

și de fiecare dată

îi ieșea o amforă

nervos amesteca lutul iar și iar

ca un Sisif

fără sorți de izbândă

lac de sudoare când m-am trezit

eram din nou 

în grădina din Eden unde

sub un măr 

eu tolănit îți admiram

frumoasa poșetă 

din piele de șarpe 

 

 

 

 

[bolache alexandru]

Să nu uităm de renumitele reviste S.F. care pe langa scurte povestiri aveau și diverse ipoteze pe care le savuram în adolescență.Acolo aflam pentru prima data de ipoteza că luna ar fi un satelit artificial... Ori Jules Verne etc. Acum din comoditate am devenit un cinefil... Dacă n-ai văzut dă-mi voie să-ți recomand măcar, dacă n-ai citit bineînțeles: Sfârșitul copilăriei... Parcă tot după Asimov... Sunt multe... Dar ăsta mi-a venit acum în minte... Ba nu. Am impresia că  de Arthur Clarke.

[bolache alexandru]

Nu am cunoscut acest citat... Îți mulțumesc. Și mă bucur că putem dialoga!

[chindea maria elena]

Așa cum am promis Alex, am căutat și postez! Ăsta-i citatul:

 

« OMULE, NEBUNULE, TU FACI MINUNI FĂRĂ SĂ ȘTII ȘI NU CUNOȘTI APROAPE DELOC PUTEREA FORMIDABILĂ A GÂNDIRII TALE.

SĂ ȘTII CĂ TOT CE ÎNCHIPUIEȘTI E REALIZABIL ȘI SE FACE DIRECT PROPORȚIONAL CU ÎNCREDEREA TA.

…DE CE TE FEREȘTI OARE SĂ STAI DE VORBĂ CU TINE ÎNSUȚI ȘI SĂ TE ÎNCHIPUIEȘTI, DESCOPERINDU-TE UN PERFECT ZEU? »

TUDOR ARGHEZI

[chindea maria elena]

Oh, S.F. Asimov, Clake și câți alții.... Am citit Dune cred că de vreo zece ori.... Pe vremea lui nea Ceașcă așteptam decembrie să apară Almanahul S.F. Am citit câteva povestiri de o înaltă spiritualitate: „Ceea ce suntem”, „Centura Xanadienilor”, etc. Nu-s o scriitoare de proză da-s pasionată cititoare.  Și omul are niște puteri urieșești - păcat că le folosește mai mult să distrugă decât să creeze! Da io-s optimistă! Dacă pentru tâlharul răstignit lângă Iisus n-a fost târziu să se schimbe, nici pentru omenirea de-acum nu-i târziu să folosească puterile în scop creator!

[bolache alexandru]

Mulțumesc pentru comentariu, Maria! În urmă cu mai bine de treizeci de ani puneam împreună cu Teo Cabel și încă un prieten bazele unui cenaclu de factură S.F. Și eu sunt un fan al genului. Am și ceva povestiri în genul acesta. Mă bucură mult comentariul tău!

[chindea maria elena]

Am savurat mai mult decât încântată energia lumilor pe care ne-ai oferit-o cu grație nobiliară; eu nu prea am îndoieli în ceea ce privește existența lumilor paralele! Arghezi are un citat superb în ceea ce privește potențele omului de a crea universuri prin închipuirea lui! O să-l caut și o să-l postez, pentru că-i genial. Ca și Dan am apreciat îndeosebi finalul, am văzut filmic scena și m-am distrat copios! Inteligent tablou al altei lumi, efecte vizuale și dinamice. Am scris și eu de curând o poezie cu renumitul personaj Șarpele, dar în alt ton și i-am dat al rol!:) 

Felicitări! Tonic poem!

[bolache alexandru]

Mulțumesc pentru lectură, Dan! Avem libertatea să visăm să ne imaginăm alte universuri deși cineva spunea că nu putem să ne imaginăm decât ceva care într-un alt univers există deja...

[petrut dan]

Alex, ma man , mi-a plăcut și am reținut finalul 

''sub un măr 

eu tolănit îți admiram

frumoasa poșetă 

din piele de șarpe''  - o presupusă realitate în care protagoniștii și-au renegociat trecutul transformându-l într-un cadru de dorit, dar așa cum '' schimbări mai grave decât moartea au fost și sunt și vor mai fi ...''  tot așa putem da credit imaginației tale că lucrurile ar fi putut sta și în felul acesta, cu prietenie, ma man!