Varianta Timp

[Monica Pester]

Îmi sună-n pieptul dezgolit

Oceane fremătânde,

Nu-mi arde încă de murit,

Simțirile-s flămânde.

E mult de când un jurământ

Ne-a dat speranțe-n noi

Să îl ascund într-un mormânt,

Să nu mai fiu cu voi ?

Să pierd o zi, o oră, doar,

Din vântul de pe munte ?

E ca și cum pe un culoar

M-aș transforma-n grăunte.

Și nu vreau să mai fac statui

Din visele deșarte,

Iar orice vorbă ce îmi spui,  

În  mine e departe.

Aș vrea să iert pământul tot 

Din ceruri până-n vale 

Dar Timpul însă, nu îl pot

Opri din lunga-i cale. 

[Grig Salvan]

O caldă meditație despre viață și moarte, efemeritate și timp, despre vis și speranță. Ultimul vers e puțin derutant, calea Timpului e lungă, Eminescu spunea asta în versul „Doar ceasornicul urmează lung-a timpului cărare” ...

[Mihaela Popa]

meditativ, frumos!

[petrut dan]

Mi-a plăcut, bine condus, și ca idee și ca formă, cu drag!

[Mick Lorem]

După mine, prima strofă nu prea bine. Varianta doamnei Vasilisia mi se pare foarte potrivită, e un sfat bun. În rest mi-a plăcut. Cu drag!

[Vasilisia Lazăr]

Îmi sună-n pieptul dezgolit

Oceane fremătânde,

Nu-mi arde încă de murit,

Simțurile mi-s flămânde.

Aici avem o uriașă rupere de ritm. Recomand:

Îmi sună-n pieptul dezgolit

Oceane fremătânde,

Nu-mi arde încă de murit,

Simțirile-s flămânde.

Probabil ai limitat durata Timpului la durata timpului nostru, al fiecăruia, fiindcă Timpul e infinit, doar viața noastră e o bucățică din el. Poezia e un fel de Carpe diem, fiindcă viața oricum trece.

Să pierd o zi, o oră, doar,

Din vântul de pe munte ?

E ca și cum pe un culoar

M-aș transforma-n grăunte.

Și nu vreau să mai fac statui

Din visele deșarte (...)

[Corneliu Neagu]

Monica Pester, îmi place răspunsul tău la ceea ce am scris eu. Înțelegerea ta asupra timpului este una filozofică și, în același timp, poetică!

[Monica Pester]

În viziunea mea, Timpul nu are decât valoarea pe care i-o dăm fiecare dintre noi. Nu este nici lung nici scurt sau, poate  fi și lung și scurt în momentele noastre definitorii. Există și adevăruri științifice despre comprimarea Timpului, raportarea se face însă la nivelul vibrației hertz- iene.

Aspectul filozofic înțelege clar că acest fiu al lui Chronos este de fapt un prezent continuu.

Mulțumesc mult, dle C . Neagu pentru frumosul comentariu.

[Corneliu Neagu]

Timpul nu-l putem opri nicicum din mult prea lunga-i cale. Dar, revăzând titlul poeziei, mă gândesc că poeta a avut motivele sale pentru a scrie scurta-i cale...Lupta cu timpul este oricum în defavoarea omului. Numai atunci când omul lasă urme pe trecerea timpului poate avea un câștig, dat și acesta este neînsemnat la scara incomensurabilă a timpului. Acum să ne bucurăm de frumusețea acestor versuri!