Ultimul kamikaze

[Camelia Ardelean]

Mă-mbracă-un soare fără raze

Și o furtună fără nori,

Mă simt un ultim kamikaze,

Căzut, azi, pe un câmp de flori.

 

Mi-e cerul un dușman de moarte,

Iar marea, leagănul divin.

Aud, prin istovite șoapte,

Și râsul ei acvamarin.

 

De când iubirea mă amână,

Pierdută-ntr-un decor târziu,

Dansez, cu clipele de mână,

Sub un amurg cărămiziu.

 

Înmănunchez, și nopți, și vise –

Sublim tablou înfiorat,

Bătând la porți veșnic închise

De timpul deteriorat.

 

Aștept un semn din răsăritul

Ce până-acum mi-a fost vrăjmaș,

Să-mi scot din inimă cuțitul

Unui destin hain și laș.

 

[Camelia Ardelean]

Doamnă Gina Zaharia, onorată de popasul dvs.! Prețuire,

[gina zaharia]

Faptul că dorești să perseverezi e îmbucurător, Camelia! Astfel porțile nu vor mai fi veșnic închise de timpul deteriorat!

[Camelia Ardelean]

Laura Hubati, Johan Klein, mulțumiri din inimă pentru popas și like! Stimă,

[Camelia Ardelean]

Doamna Agafia Drăgan, mă bucur de empatie și vă mulțumesc mult de popas, apreciere și like! Stimă,

[Camelia Ardelean]

Doamna Câmpeanu, nu aveți de ce să vă cereți scuze! Apreciez sinceritatea! Normal că nu am cum să citesc și să fiu la curent, în 2-3 luni, cu toată poezia care s-a scris în 20 și ceva de ani, când eu am lipsit din "peisaj", ca să știu exact ce figuri de stil s-au mai folosit sau nu! Dar, cu toate acestea, chiar dacă nu am întotdeauna timpul sau starea necesară pentru a încerca ceva nou, exersez zilnic, printre "picături", pentru că nu vreau să îmi ies din mână, adică să pierd ceea ce am acumulat în această ultimă lună. Mă consider între prieteni și nu am de ce să mă rușinez atunci când o mai iau "pe arătură". Prietenii se înțeleg și se ajută reciproc, cel puțin așa văd eu prietenia.

Fiind nouă în branșă, desigur că am nevoie de mult exercițiu, în special în ce privește ritmul, de aceea încerc să-mi finisez, pe parcurs, și din poeziile mele de anul trecut, care aveau ruperi. Aceasta mă menține în formă, oarecum. Pe alocuri, se pare că am reușit, am avut (și) confirmarea dvs. Credeți-mă, nu postez doar de dragul de a-mi vedea zilnic poza pe prima pagina sau pentru că îmi place să fiu disecată în 77! :-) Dar nu mi se pare ok să întrerup total activitatea în domeniul poeziei până voi avea suficient timp etc., e ca și când, fiind în primul trimestru din clasa I, nu-mi mai fac temele, pentru că sunt prea grele, și aștept să trec într-a doua, eventual citind doar manualele. :-) În plus, eu consider poezia un pansament pentru suflet (scuze pentru exprimarea perimată!) și scriu de plăcere, nu pentru glorie, care oricum este trecătoare. Nu am de gând să-mi trimit poeziile (cel puțin deocamdată) la vreun concurs și nici nu am pretenția unor capodopere literare. Mă bucur când/dacă pot să evoluez și fac atât cât pot pentru asta.  Cu prețuire,

[Camelia Ardelean]

Domnule da Coza, se mai întâmplă, în viață, să începi ceva bine și să sfârșești prost, dar și invers (din fericire!). Sper ca altădată să fie... invers! De fapt, situația ideală ar fi să încep bine și să sfârșesc... așișderea! :-) Stimă,

[Camelia Ardelean]

Doamna Iris Marinov, onorată de trecerea dvs.! Mulțumesc pentru empatie și like! Stimă,

[Camelia Ardelean]

Domnule Preda, mă bucură popasul dvs.! Mulțumesc de apreciere și like! Am și pasteluri, dar nu știu când (dacă) le voi posta pe acest site! Stimă,

[Agafia Drăgan]

Înmănunchez, și nopți, și vise –

Sublim tablou înfiorat,

Bătând la porți veșnic închise

De timpul deteriorat." Versuri care transmit .

[Ion Lazăr da Coza]

Primele două strofe păreau a da aripi poeziei, apoi...

da Coza