Trezirea din vis

[Grig Salvan]

am adormit... și m-am visat copil
cu ochii mari, preaplini de întrebări
de nu erau pe lume-atâtea zări
câte-aș fi vrut în suflet să cuprind

tânăr apoi... cu suflet încărcat
de vise... și speranțe... și idei...
în ochi lucind ca jerbe de scântei

dar crud am fost de viață-mbrățișat
și fără milă strâns de brațul ei!

iar visul de copil s-a spulberat...

[Grig Salvan]

Mulțumesc, Chris, de vizită. Cam așa se derulează ”foaia noastră de parcurs” pe pământ, începem drumul luminos „în sus”, plini de speranțe și iluzii, de planuri mărețe și idealuri eroice, apoi ne „domolim” treptat pe parcurs, viața ne pune infinite opreliști și constrângeri, ne zădărnicește planuri și ne spulberă vise, drumul începe să coboare, să se însereze tot mai mult în viața noastră....

[Chris]

da, cam asa este, copilaria dureaza putin si trece foarte repede, apoi luam viata chiar in piept, cum se spune...

[Grig Salvan]

Mulțumesc, Valeria Merca, de trecere și răspuns. Ideal ar fi, într-adevăr, să ne putem întoarce mereu și mereu, la fel de curați și candizi, la universul idilic al copilăriei. Din păcate, o mai putem face doar acolo în cămăruța ascunsă în inimă, acolo unde s-a mai păstrat ceva din acea copilăriei trecută fără întoacere, doar în clipele de reverie și nostalgie, cu sufletul deja rănit și dezabuzat de brutalitatea realității trăite de-a lungul timpului...

[Grig Salvan]

Asta era, într-adevăr, ideea micului poem: trecerea de la visul frumos al copilăriei la realitatea crudă și dură a vieții mature, de la planuri și proiecții de viitor a zădărnicirea lor, de la speranțe la dezamăgiri, de la elanul copilăriei și tinereții la resemnarea adultului hârșâit de viață... Mulțumesc, Sofia, pentru lectură și comentariu!

[Valeria Merca]

... „ iar visul de copil s-a spulberat”! Ideal ar fi să avem predispoziția de a ne întoarce la anii idilici ai copilăriei, la puritate.

Am citit cu plăcere.

[Sofia Sincă]

Cu gândul amar al sentimentului de trecere a timpului, a vieții, fără speranţa întoarceri copilăriei... cum este realitatea de fapt.

O poezie scurtă dar condensată, evocă imediat sentimentul propus.

Am citit cu plăcere și interes,

Sofi