poem fără titlu

[Vasilisia Lazăr]

dacă nu te-aș iubi

lumina s-ar tulbura

încercând să străpungă vitraliile tristeții

culorile ar îngheța

iar viața n-ar fi decât un contur străveziu

din tabloul în care trăiești

 

dacă nu m-ai iubi

literele și-ar destrăma albastrul

cuvintele ar face riduri

s-ar îmbrăca în umbre

și eu aș muri implacabil și anonim

pe dinăuntru

 

dar ne iubim...

– bieți căutători de fericire –

stăm fiecare pe câte un mal al singurătății

strecurându-ne unul în sufletul celuilalt

precum un plâns de copil

proaspăt înțărcat

și vom muri

în fiecare zi câte puțin

iubindu-ne

[Chris]

foarte frumos, simplu si curat

mi-a placut mult ultima strofa

dar ne iubim...

– bieți căutători de fericire –

stăm fiecare pe câte un mal al singurătății

strecurându-ne unul în sufletul celuilalt

precum un plâns de copil

proaspăt înțărcat

și vom muri

în fiecare zi câte puțin

iubindu-ne

[Vasilisia Lazăr]

- Mulțumesc mult, Alex! „Avem di tăti”, cum ar zice cei de la Planeta Moldova. :)

- Mulțumesc mult, Amanda! Te îmbrățișez!

- Grig, mulțumesc pentru rezonanță, cu drag!

- O bucurie să găsesc aici cuvintele dumneavoastră, domnule Neagu! Cu prețuire!

- Mulțumesc cu drag, Floare, mă bucur dacă a plăcut!

- Domnule Katin, ca întotdeauna, un comentariu elegant și avizat. Mulțumesc!

- Dan, m-ai copleșit! E atât de cald în cuvintele tale!.. Aveam nevoie de ele, e prea ger pe la mine. :) Mulțumesc, cu drag! 

[bolache alexandru]

O îmbinare de iubire, nostalgie și singurătate dar și de speranță de regăsire unul în celălalt... 

 

sufletul celuilalt

precum un plâns de copil

proaspăt înțărcat

[Amanda Spulber]

Am citit cu plăcere, dar și cu întristare. O poezie memorabilă.

[Grig Salvan]

Parafrazând un vechi adagiu, „dacă iubire n-ar fi, nimic n-ar fi...”

Dramatică imagine „bieți căutători de fericire/ stăm fiecare pe câte un mal al singurătății/ strecurându-ne unul în sufletul celuilalt”.

[Corneliu Neagu]

Iubire reciprocă (Ea și El), conștientizată și exprimată de autoare în versuri neasemuit de frumoase care ne încântă sufletele! Gânduri alese cu prietenie și respect!

[Mihai Katin]

și vom muri

în fiecare zi câte puțin

iubindu-ne...

este cel mai   intelept mod de a trai avand asumata intelegerea finalului, dar ceea ce este cu adevarat dramatic sunt cele doua maluri de singuratate intre care, probabil, curge un rau izvorand din purgatoriul in care ne cunoastem cu adevarat sufletul!

cu multa pretuire!

[petrut dan]

Un poem numai bun pentru vremea de afară, care, deși capricioasă și parcă împotrivitoare, are darul să apropie oamenii! În cazul tău să te facă să scrii în felul iubirii, cald, căutându-și un loc potrivit în inima și mintea cititorului, făcându-l atent la zbaterea ființei și luându-l părtaș la dorințele ei care mai mereu sunt legate de dragoste! Un poem aparent domol, cu o liniște implacabilă ce acoperă rețelele și își impune fără niciun efort voința, neluând în seamă eventualele piedici pe care i le-ar întinde o minte prea mult dedată cifrelor sau științelor exacte, un poem ce coboară în material pentru a sensibiliza și a face ordine în ierarhiile ființei umane, dintre care iubirea ocupă primele locuri, acea iubire îndelung răbdătoare pe care cititorul o găsește mereu în scrierea ta minunată! Simplu! Dacă vrei să-ți reușească ceva și nu știi cum să faci, alege simplul, simplul este maestrul care stă la baza oricărui lucru frumos și în fața căruia nu există motiv de revoltă, simplul evită și ignoră toate acele expuneri cu străluciri artificiale în spatele cărora superficialul își pregătește arsenalul pirotehnic, dar care în fața simplului pălește și se retrage în mândria naivă a celor care l-au promovat, pentru că simplul înseamnă cunoașterea profundă a esenței, a fondului care nu ține cont de podoabele vremelnice și care, în timp, nu mai corespund gustului sau culturii, pentru că simplul, în cazul scrierii tale, împodobește și lasă inima să ajungă mai ușor la esență, făcând mintea să dea siguranță ființei, făcând-o umană și înțeleaptă, cu drag my lady!