om de zăpadă stuchit de căldură și praf
erai dacă
ofițerul de serviciu
la-mpărțitul corespondenței
o dată pe săptămână măcar
nu-ți striga numele cercănat de vreo
Mărie/Mymy sau de-o Florică/Fyfy
ori de-o Maricică/
Cycă
n-avea plicuri roz-bombon parfumate
Petrana/Petrya lu’ Tetica
da’-i răspundea lui Silică a’ lu’ Popricu
în ălea de-un leu douăzeci
de ceva timp nu prea entuziasmată
că parcă nu mai făcea de nasul ei acum că avea
cu banii luați
de pe un tăuraș tainat picap
erau la modă
nu-ți urla
difuzorul în fereastră
nu existai
– Tetica s-a văietat în glumă bă
mi-am băgat buhaiu’ cu
coarnele-n priză de mă surzăște
nu alta flăcăii
râdeau de fetele lui prin sat
șase la număr nu toate scoase la horă
de nu mai puteau –
Silică nu știa tărășenia și busola
părea să i se fi înțepenit
cu azimutu’ înspre Petrana
ba începuse chiar să creadă tot ce-i
dicta ba un camarad ba
altul la-ntocmirea scrisorilor de-amor
și-acum aștepta
cu înmiit nesaț liberarea ce veni
ca o naștere spontană
cu-o zi și-o noapte și
șaptesprezece minute mai devreme
fudul
purta valiza ca pe-un cozonac dospit
cu ochii pe drum poate
poate-o vede pe Petrana da’-i fu calea
de Iorguța lu’ Calup tăiată
aracan de-alde Tetica
a fost a doua vorbă a fetei
le-a intrat cu coarnele-n priză buhaiul
maare neauzită
maaare
neinspirat și-n ceas falnic tocmit de ursită
pe la Petrana
a trecut vânjosul veteran să se intereseze
de chestiune
să-ți sară
șase destoinice surori în cap
nu-i de colo și nici măcar
nu înțelegea ce zic – urla picapul
vedeți dumneavoastră Silică
dacă s-ar fi priceput o adiere
la electricitate
ar fi știut că
cheratina nu conduce curent
oricum la părinți
Iorguța lu’ Calup era singurică (nu intră
în abac ăi doi frați mai mici!)
și avea și-un vițeluș la îngrășat.
Adaugă un comentariu
Tocmai aici e farmecul că nu e nici poezie, dar nici proză. Este ceva personificat al lui Ion da Coza. Şi pentru că aduce în text întotdeauna un subiect bine definit pe care-l explica alambicat prozo-poetic, în care strecoară umor fin şi meşteşug, îşi face valoare literară.
Eu nu mă mai satur citindu-le... şi am auzit că nu ar mai avea multe...
Admiraţie prozo-poetule!
Sofy
Ferice de Iorguţa!))
Ce topică!
Viu, spontan, oral, un stil absolut încântător!
Domnule Iordăchescu, această postare (cu numărul 33) face parte dintr-un ciclu numit La Ghizunie. Din capul locului l-am conceput - mutatis mutandis - ca pe un fel de La Lilieci a lui M. Sorescu.
E sau nu poezie? Greu de stabilit. Poezia lui Coșbuc, Trei, Doamne, și toți trei, fără a adăuga măcar o virgulă, poate fi transformată într-o frumoasă proză. Acest text, pus pe calapodul versului clasic, devine mai poezie? Posibil. Cert este că nu-i contrazic nici pe cei care spun că-i poezie, și nici pe cei care-mi cataloghează aceste texte drept proză. Important e să aibă valoare literară. Se pare că ați „gustat” această scriere, pentru care motiv vă mulțumesc.
Reciproca,
Nu se mai cresc tăurași la țară - avem importuri cu steroizi, dragă Elena. Cât despre ceilalți tăurași... eu spun că-s bouleni.
Scumpă Ana, așa se obișnuia atunci. La noi, zonă slab colectivizată, creșteai un tăuraș, îl vindeai la ORACA și-ți mutai un necaz, ori cumpărai un „bun de larg consum”, recte - picap. :)
Mihaela Popa, mereu atentă și generoasă.
Drag,
Domnule da Coza,
Mie nu mi se pare a fi poezie... indiferent cum este aşezată (ca vers liber). Însă, aţi scris într-un fel anume... original îl numesc eu. Parcă vine din timp, din arhaismul unor vremuri. Un românism atât de bine reliefat!
Sincer, chiar mi-a plăcut! L-am citit de câteva ori. Un fel special de a povesti, aievea.
Sunt încântat de text... dar, îl consider proză nicidecum poezie. Însă, este excepţional!
Consideraţie,
Atent, surprinzi frumos şi cu ironie fină viaţa satului... acum în sat urlă manelele... mă mir de unde bani că nu mai sunt tăuraşi pentru priză, tăuraşii stau cu "ţapul" în mână.
Cu mare drag,
"mi-am băgat buhaiu'
cu coarnele-n priză..."
Mi-a plăcut mult!
FONDATORI
ADMINISTRATORI-EDITORI
Fiecare postare trebuie făcută în spaţiile special constituite pentru genurile literar/artistice stabilite. Postarea în alte locuri decât cele stabilite de regulile site-ului, atrage eliminarea postării de către membrii administraţiei, fără atenţionarea autorului! De exemplu, un eseu postat în spațiul prozei va fi șters. Pentru cele mai frecventate genuri, reamintim locațiile unde trebuie postate. Pentru a posta:
1. POEZIE, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!
2. PROZĂ, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!
3. ESEU, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!
4. FOTOGRAFII, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!
5. VIDEOCLIPURI, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!
Toate acestea le puteți accesa și din bara de sus a site-ului. Este admisă doar o postare pe zi, pentru fiecare secțiune, creație proprie. Folosirea diacriticelor este obligatorie.
Pentru cei care doresc să susțină acest site, DONAȚII la:
RO45CECEB00008RON1057488
titular cont: LAZAR VASILISIA
(CEC Bank)
*
Pentru acest an au donat:
Gabriela Raucă - 300 Euro
Monica Pester - 300 Lei
Nuța Crăciun - 220 Lei
Maria Chindea - 300 Lei
Tudor Cicu - 300 Lei
Elisabeta Drăghici - 200 Lei
© 2024 Created by Ion Lazăr da Coza. Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al ÎNSEMNE CULTURALE !
Alătură-te reţelei ÎNSEMNE CULTURALE