Pelerinaj

[Florea Dan]

Gândul de dragoste şi dor
ţâşneşte-n cerul plumburiu,
se îmbracă în pene legate cu lacrimi nescurse
şi devine înger,
zburând în pustiu.

Sub fiecare piatră din deşert se-arată un zeu
ce-şi murmură fără oprire ritul.
Hrănesc altarul lor cu ură,
acum şi mereu,
în numele a tot ceea ce sunt:
Neisprăvitul!

Schimb zei în fiecare zi,
cu fiecare piatră ce mi-e pernă.
Asiduu negociez secunde sângerii
când zac tăcut cu ei, în clipa mea eternă.

Secundele pleznesc sub piele,
eoni rostogolind în vena-mi seculară,
timp scurg prin pori,
broboane cât un veac,
clipirile-mi dau naştere la noaptea grea, polară.

Am fuga lui Morgan după aripi de ceară,
dar pot totuşi scăpa din greul pietrei zeii
adânc cuprinşi de beznă.
În vise, rând pe rând îi mântuiesc
prin graiul lui Uroborus sfânt,
ce-l port legat de suflet, de mine şi de gleznă.

[gina zaharia]

Am fuga lui Morgan după aripi de ceară

Admirație!

[Sofia Sincă]

Pelerinaj în lumea zeităților, așa cum spune și titlul. Un periplu interesant pentru a converti zeii la credința creștină.

Am citit cu plăcere.

Sofy

[Ion Lazăr da Coza]

Cam mare diferența valorică între prima și ultima strofă, totuși e un crescendo interesant.

da Coza

[Florea Dan]

Vă mulțumesc pentru citire și apreciere!

mă înclin,
Dan

[Corina Militaru]

Secundele pleznesc sub piele,
eoni rostogolind în vena-mi seculară,
timp scurg prin pori,
broboane cât un veac,
clipirile-mi dau naştere la noaptea grea, polară. 

Am citit cu plăcere! :)