Păunesciadă

[Mirela Cocheci]

   in memoriam Adrian Păunescu 

Parcă te văd, minune printre sfinți,

Cum scrii o rugă-n cer, pentru părinți,

Mutând Cenaclul "Flacăra" în rai

Așa cum totdeauna tu visai. 

Parcă se-aude-un "Cântec femeiesc"

Rostit de-ntreg soborul îngeresc

Și-n ale paradisului ajunuri

Îndemnul tău: "Iubiți-vă pe tunuri". 

Ai devenit pe-a cerului pleiadă

O stea numită Păunesciadă,

Planetele cu toatele se miră,

Iubitul lor din ceruri te numiră. 

Ai, totuși, grija mare cu pleiada

Să nu te prindă Albă ca Zăpada,

Iar "Dacă tu ai dispărea", iubirea

Își va ascunde-n beznă strălucirea. 

"Totuși iubirea" pusă-n poezie

Cu-atâta har, cu-atâta măiestrie

Rămâne slova ta de căpătâi 

Când ne spuneai: Adio, dar rămâi. 

Iar pentru niște bieți învățăcei 

Ești "Manifest pentru mileniul trei",

Noi, "Vagabonzi pe plaiul mioritic"

N-avem al tău curaj și spirit critic. 

Mai "Regresăm" și noi prin poezii,

Dar cred c-ar fi ma bine să nu știi

Că e tot "Carnaval" la noi, aici,

Aceleași măști și bufi, și oameni mici... 

Mă-ntreb, citind poeme clandestine

"Ce faci la ora când mi-e dor de tine"?

Tu nu-mi răspunzi... dar știi că n-ai egal

În România ultimului bal.

[Mirela Cocheci]

Mulțumesc frumos, Chris!

[Chris]

frumos omagiu!

[Mirela Cocheci]

Am înțeles acum, stimată Vasilisia Lazăr.  Mii de mulțumiri!

[Vasilisia Lazăr]

Nu există o opțiune aici, la poezie. Ori scrieți câte un răspuns fiecăruia (așa cum ați făcut-o mai jos), ori răspundeți într-un comentariu la toți. Am înțeles. Drag!

[Mirela Cocheci]

Dragi colegi,  vă mulțumesc pentru lectură și comentarii. Îmi cer scuze pentru răspunsul întârziat, dar înca nu cunoosc  toate funcționalitățile site-ului și nu văd obțiunea de a răspunde fiecăruia în parte. Vă asigur de întreaga mea prețuire!

[Mihai Katin]

A tine, A mine - Adrian Păunescu

Mai miros a tine, mai miroși a mine,
o să vină vremea să ne șteargă ea,
încercare aspră, misiune grea,
nouă, niciodată, nu ne va fi bine.

Te-am iubit cu moartea în împreunare,
te umpleai de mine, iarăși te vâna,
azi ramâi cu moartea, tristă, blânda mea,
eu rămân cu pielea scânteind de sare.

Mai miros a tine, ochii mei sunt plini
de-ale tale lacrimi până în călcâie,
dragoste finală, moartea mea dintâie,
floare-n gelozia sectelor de spini.

Mai vorbesc cu tine - trist și dureros,
prin al cărnii noastre-mpreunat miros.

am  ales  acest   poem pentru  ca  este  regretabil  ca  nu  ati  prins  stilul   poetului  in aceste  versuri  iar  Paunesciada  suna  prea  a  Daciada  ,cred  ca  el  ar  fi  meritat  mai  mult!

[Vasilisia Lazăr]

Frumos omagiu! 
Poate, totuși, ne răspundeți la comentarii. Acesta e un cenaclu și, după cum observați la toate postările, așa se procedează. 

[bolache alexandru]

Un omagiu reușit! Folosindu-te de câteva poezii renumite ai închegat o poezie reușită!

[Grig Salvan]

Minunat omagiu adus marelui poet! 

[gabriel cristea]

Magistral acest ,,in memoriam". Felicitări!