Moţăilă
– o să mai auziţi de el –
era omu’ de casă a’ lu’ Dănvacă
venea Ignatul
porc şuncălit
şuncălit porc avea Dănvacă
ţinut cu bostan fiert în tărâţă
de grâu de-acu-anu’
vezi
îi ziseră ei
– se duceau la oraş să se-nnoiască de sărbători –
pe la unu… unu şi ceva
dai mâncare lui Odăgădău
– ce nume doamne i-au pus ăştia porcului –
chibritu’-i colo
fiertura colo
cată să fie caldă-călduţă
îi mai spuseră ei peste gard
că erau vecini vechi
vechi dar buni
cu ochii pe secundar a stat Moţăilă
toată dimineaţa aia mică
la unu fără două minute
găleata era pe plită
şi focu’ se-nteţea uşor
uşor
dar în aşteptare timpul trece greu
parcă iese
dintr-un ceas uns cu vaselină groasă ştia
unde-ascund gospodarii cheia
de la dormitor
şi nici n-a clipit bine
că era-n faţa televizorului
la muzică populară
frumoooase
frumoooase melodii curgeau întruna
of
când a-nceput să cânte Mărine
la nunta ta Măăărine Mărineee i s-au
umezit ochii
nu n-a fost mire
că fusese orfan de război
şi dat de suflet lu’ Ionedelc
da’-i intrase-adânc în jind cântecu’ ăsta…
a urmat Fetele lu’ tata
nici fete n-avea însă a udat covorul
a udat covorul persan
taman cum vă spun
mamăăă ar mai fi stat mult şi bine
dacă nu l-ar fi dezmetecit din ursită
o nebună cu iia împrumutată
de la Arta populară
care împărţea tigăi
Ia tigaia na tigaia
uite cum se-ntoarce foaia
smuci săracu’ găleata şi prin curtea geroasă
către coteţ
lăsa vălătuci de aburi
mai ceva ca o locomotivă de mocăniţă năucă
turnă mâncarea în teică şi răsuflă uşurat
îşi făcuse datoria
Odăgădău
flămândul
se-nfipse în lătură
ca un calic norocos
măăă’
de parcă-i plesnise buza de prea mult colagen
injectat
aşa scoase din vârful plămânilor
un guiţat scurt
răsunător
şi-alergă cu râtul în zăpadă
Moţăilă
nedumerit
îl răpşti
– Nu-ţi plaţe boţan?!... Mănâncă omăt, draţe!
(AICI puteți citi postarea pilot din acest volum, pentru o mai bună înțelegere a ceea ce a dorit autorul cu această carte de prozo-poeme.)
Adaugă un comentariu
Și eu am savurat comentariul tău, Dan, și, mai ales, comparația aceea spumoasă... :) Îți mulțumesc și eu pentru analiză și pentru firescul expunerii acesteia! Cu drag!
Alex, nici satul nu e doar idilic, răul e prezent și acolo, ca peste tot, dar are o latură care fascinează, cum are și orașul, de altfel. E bine să le cunoaștem pe ambele și mă bucur că, datorită Mariei, l-ai cunoscut cât de cât. Pentru Ion, satul cu tot ce-i aparține a fost o provocare și o pasiune. Poate de aceea a scris atât de bine despre asta. Acest volum de prozo-poeme și trei cărți de proză scurtă rămân mărturie. Mulțumesc!
Atunci când abordezi viața satului cu întâmplările și personajele sale, autenticul reprezintă condiția de bază a unei scrieri reușite, dar, în același timp, o scriere despre sat cu întâmplările și personajele sale dacă nu îndeplinește condiția autenticului, nu numai că nu reușește, dar poate ajunge să dea în ridicol! Poemul de față se încadrează la reușite, în primul rând datorită unei cursivități naturale ce vine dintr-o cunoaștere profundă a naturii personajului care ne este dezvăluită în câteva rânduri astfel ca acțiunea să nu se dilueze și cititorul să rămână fixat în parcurgerea lecturii atât de spumos curgătoare precum un fir de șampanie brumat pe obrazul unei zile călduroase ca cea în care scriu! O poveste în care firescul, umorul și atmosfera tradițională se împletesc într-un prozo-poem de calitate ce are darul de a ne descreți frunțile, am citit cu plăcere și drag, lady!
Eu sunt fascinat de toate aceste povești de la sat. Până să mă însor eu nu am cunoscut aceste sentimente legate de vatra satului. Copil fiind, în vacanța mare toți copiii plecau la țară la bunici... Eu, neavând, rămâneam să bat țurca. Apoi am întâlnit satul românesc cu toată frumusețea lui. Maria mi-a adus asta și pentru asta îi mulțumesc! Ion surprinde ca un regizor genial viața satului cu umorul specific țăranului român!
Domnule Katin, vă mărturisesc că Moțăilă e unul dintre personajele mele preferate, o să ne mai întâlnim cu el. Eu râd cu aceeași poftă ori de câte ori aș citi, atât de bine e conturat personajul cu tot comicul și tragismul care-l caracterizează, încât scenele în care e protagonist mi se derulează în față ca și când aș fi acolo. Vă mulțumesc!
Veche și mereu actuală, domnule Titi Nechita. Vă mulțumesc!
Mulțumesc mult, Dorina! Așa este. Cu drag!
Odagadau este homeric prin adancimea reala a scenelor ,prin genialitatea trecerii de la melodia populara la tigaia de propaganda si apoi la acel ritual ancestral finalizat extraordinar:
– Nu-ţi plaţe boţan?!... Mănâncă omăt, draţe!
Frumos! Ca o poveste din alte vremuri, ori de prin alte locuri. Neaoș, românește.
:)) Savuros! Autentic si inconfundabil!
ION LAZĂR da COZA - scriitor
VASILISIA LAZĂR - poetă, redactor-șef Revista Eminesciana, membră UZPR
ADMINISTRATORI-EDITORI
SOFIA SINCĂ - prozatoare
GABRIELA RAUCĂ (redactor promovare media) - poetă, redactor Radio ProDiaspora, redactor Revista Eminesciana, membră UZPR
ADA NEMESCU - poetă, artist plastic, redactor Revista Astralis și Revista Agora ARTELOR
CARMEN POPESCU (redactor promovare media) - scriitoare, redactor Radio Vocativ, redactor Revista Armonii Culturale, membră UZPR
AUGUSTA COSTIN (CHRIS) - prozatoare
MIHAELA POPA - poetă
PETRUȚ DAN (CĂMUI) - poet, cantautor
BOLACHE ALEXANDRU - poet
MIHAI KATIN - poet
GRIG SALVAN - prozator, cantautor
Fiecare postare trebuie făcută în spaţiile special constituite pentru genurile literar/artistice stabilite. Postarea în alte locuri decât cele stabilite de regulile site-ului, atrage eliminarea postării de către membrii administraţiei, fără atenţionarea autorului! De exemplu, un eseu postat în spațiul prozei va fi șters. Pentru cele mai frecventate genuri, reamintim locațiile unde trebuie postate. Pentru a posta:
1. POEZIE, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!
2. PROZĂ, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!
3. ESEU, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!
4. FOTOGRAFII, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!
5. VIDEOCLIPURI, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!
Toate acestea le puteți accesa și din bara de sus a site-ului. Este admisă doar o postare pe zi, pentru fiecare secțiune, creație proprie. Folosirea diacriticelor este obligatorie.
Pentru cei care doresc să susțină acest site, DONAȚII la:
RO45CECEB00008RON1057488
titular cont: LAZAR VASILISIA
(CEC Bank)
*
Pentru anul trecut au donat:
Gabriela Raucă - 400 Euro
Monica Pester - 600 Lei
Nuța Crăciun - 220 Lei
Maria Chindea - 300 Lei
Tudor Cicu - 300 Lei
Elisabeta Drăghici - 200 Lei
***
Pentru acest an au donat:
Maria Chindea - 200 Lei
Monica Pester - 300 Lei
© 2024 Created by Ion Lazăr da Coza. Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al ÎNSEMNE CULTURALE !
Alătură-te reţelei ÎNSEMNE CULTURALE