În miez de vremuri

[Monica Pester]

Bat clopote adânci, ce te-nfioară,

E semnul ce trezește arhiducii,

De la Apus mergând în sensul crucii

Spre Estul ce miroase-a primăvară.

Dincolo de orizont se pregătește

În pași mirifici, veșnica-nchinare,

Se-aduc tămâie, ambră și odoare

Cu iz de mosc, ce-n suflet liniștește 

E o unire-naltă într-u toate,

Vin și Părinții mari ce ne conduc ,

Pe umeri cu multiplele carate,

Și-n frunte cu un semn deja caduc.

Se vor sfinți idei și legăminte,

Se vor semna tone de pergamente,

Cu litere vizibile, ardente,

Și se vor face chiar și jurăminte.

Din miezul ăstor vremi mistuitoare

Pe care numai sfinții-or să le schimbe

Se pare că nebunii or să se plimbe

Iar oamenii normali vor sta-n picioare.

Să știe că normalul nu-i al lor,

Și că nu sunt decât o hologramă,

Ce trece azi plângând prin marea dramă

A unui crud masacru izbitor.

Dar de se vor trezi din bătălie 

Și vor ascende-n altă realitate 

Va fi trimisul semn de libertate

Ce-n Cărți e scris că va fi fost să vie.

[Chris]

Din miezul ăstor vremi mistuitoare

Pe care numai sfinții-or să le schimbe

Se pare că nebunii or să se plimbe

Iar oamenii normali vor sta-n picioare. - mi s-a parut foarte expresiva aceasta strofa...

[Grig Salvan]

Persiflant și necruțător pamflet, oarecum arghezian, la adresa unor falși profeți, a unor vremuri de cruzime și teroare, de teatru social și înscenare. Unele mici scăpări de ritm: „Dincolo de orizont se pregătește” ar necesita o cratimă între „de” și „orizont” pentru a se încadra în ritmul poemului, iar versul „Se vor semna tone de pergamente” iese iarăși din ritm.

[Monica Pester]

D-nei Chindea, o mulțumiri speciala pentru unei abordarea unei intelegei nu mult dèparte de a mea. Inotam în vibrații asemănătoare, dna Chindèa !

 Cu prietenie tuturor!

[Monica Pester]

Va mulțumesc din suflet tuturor, Lisia ,Alex, Poete! În primul rand, pentru prezenta obișnuita și, mai ales, pentru sinceritate!!!

[Vasilisia Lazăr]

Încurcate sunt căile poeziei tale, Monica. 

Cu drag!

Corect: întru

Iar versuri care ies din ritm sunt multe.

[chindea maria elena]

Aici ne-ai pus în față, dragă Monica, o oglindă a identității noastre celeste! Raportarea solemnă la noi și interacțiunea cu toate formele energetice ale dimensiunii acesteia, ne-aduce aminte de esența noastră, de axul celest al existenței! Mărturia ta despre ceea ce suntem, despre respirația vieții, seamănă cu o muzică de orgă într-o catedrală, o rugăciune a ceea ce este taina vieții! Că unii ne cunoaștem și manifestăm natura divină mai mult, mai puțin sau deloc - contează mai puțin. Esența e-aceeași în toți, percepțiile și autopercepțiile diferă! Și credințele!

Superb tablou! Felicitări!

[bolache alexandru]

O poezie deosebită care ar merita recitată de regretatul Adrian Păunescu. O poezie în ton cu vremurile pe care le trăim. Am citit cu deosebită plăcere!