Lanţul dezamăgirilor

[Nădejde Angelina]

De nu plecai,
aş fi stat de veghe
tristeţilor  tale nărăvaşe
ca o herghelie de cai
lăsaţi slobozi pe un câmp de maci
în plină floare.
Doar că la mine, hălăduiau prin
suflet.

Bolnavă de o sinceritate nevindecabilă,
aş fi îndurat rătăcirile inimii tale
prin mărăcinii micilor trădări,
supravieţuind.

Confuz chemărilor mele
ai decis să pleci spre o casă a iluziilor
de tot felul.
Cu ferestrele sparte,
luminată ca un brad de Crăciun
te-a ademenit cu beteala multicoloră
a promisiunilor.

Universul meu,
 prea strâmt pentru
deşertăciunile tale.
Tu, călător clandestin,

ai trecut doar că să tulburi poezia inimii mele,

transformând-o în urlet.

Am crezut,

că undeva se va rupe veriga slabă
din  acest lanţ al dezamăgirilor.
Uscată de aşteptări, creanga speranţei a cedat
lăsând iubirea suspendată între două lumi nemărginite,
a mea şi a ta!

[Nădejde Angelina]

Doamnă Ana Cîmpeanu, mulţumesc!

[Agafia Drăgan]

Lecturat cu multa placere. 

[Sofia Sincă]

Frumos dar nu impresionant. E ca o floare frumos colorată fără parfum.

Ne explici niște sentimente fără a ne face să le simțim.

Dar, am citit cu plăcere.

Sofy

[Camelia Ardelean]

"Am crezut,

că undeva se va rupe veriga slabă
din  acest lanţ al dezamăgirilor.
Uscată de aşteptări, creanga speranţei a cedat
lăsând iubirea suspendată între două lumi nemărginite,
a mea şi a ta!" Superbe versuri!

[Valeria Merca]

''Am crezut,

că undeva se va rupe veriga slabă
din  acest lanţ al dezamăgirilor.
Uscată de aşteptări, creanga speranţei a cedat
lăsând iubirea suspendată între două lumi nemărginite,
a mea şi a ta!''

Frumos, Angelina!

[Ionel Mony Constantin]

 O poezie remarcabilă prin lirismul ei şi prin imaginile poetice folosite:

"Uscată de aşteptări, creanga speranţei a cedat
lăsând iubirea suspendată între două lumi nemărginite,
a mea şi a ta!"