exerciții de sinceritate - la început n-a fost cuvântul

[Mihaela Popa]

limba engleză e comică atunci când o înveți

fără profesor

am fost la doctorul de țâțe în loc de stomatolog

și dacă până atunci avea cuvintele cu el

auzind asta

Sam a rămas privindu-mă consternat

picioarele nu au degete în engleză

i s-a părut amuzant când am spus foot fingers

și nici perna nu are față

ce să mai spun despre vârstă

că aici nu ai x ani ci ești

tu ăsta mai tânăr care te-ai născut

crescut educat cu engleză

nu știu cum simți diferențele astea

dar eu am trecut târziu de la rusă franceză

și puțină spaniolă

la cuvintele cu prea multe silent letters

pronunțându-le atât de apăsat încât amuțea audiența

nimic nu mai seamănă cu ce știam

acum cresc o viță-de-vie-n balcon

într-o casă la marginea pădurii

rar mai fumez o țigară adevărată

doar atunci când mi s-a descărcat device-ul

achiziționat de pe-un site unde am fost rugată

“Please enter your date of birth to confirm you are an adult user of nicotine products”

și m-am conformat

[Mihai Katin]

fiecare  limba  are  o  muzicalitate a ei,iți  deschide   usa  catre  un  alt  fel  de a fi,de a te cunoaște  ,aici  este  o  magie  a existentei  umane ,nevoia de a comunica și  de a înțelege nu  doar  când  celalalt întreabă  ce mai   fac ci  acele  subtilități   pe care  fiecare  grai   le  are   caci  noi  oamenii  nu  suntem  orice  fel  de pasări  cântătoare...

cu  prețuire!

[Stanescu Valentin]

Doamnă Mihaela, interesantă abordare poetică. Mă întreb cum ar fi sunat un Limerick scris de Dumneavoastră după învăţarea limbii engleze fără profesor şi cum ar fi arătat el după ce gândiţi deja în limba engleză. O nepoată  a lui Limerick este Valenta mea ambele au cinci versuri... Vă invit în pagina mea pentru ultimele postări.

[Mihaela Popa]

onorată, domnule Tudor Cicu, de prezență și comentariu, vă mulțumesc frumos!

[Tudor Cicu]

Poemul tău, Mihaela (un poem nu chiar imposibil de translant în alte graiuri!), poate bănuit de o anume retorică, m-a trimis direct în primii ani de liceu când aflasem că germana pe care ne-o introdusese ca a doua limbă, după rusa cu care venisem din clasele V-VIII, era, în fapt, facultativă și trebuia să scriem o frază pe tablă pe care s-o și traducem pentru acel amărât de 5. Eu alesesem „Am Anfang was das Wort” (deși tu susții contrariul). Dar m-a dus cu gândul și la binecunoscuta formulă cu care Petre Ispirescu deschide basmul Tinerețe fără bătrânețe: „mai mincinos cine nu crede”. Sau mai degrabă, pentru a-l împăca și pe cititor: (e) mai mincinos cine (zice că) nu crede! Logica îmi spune că dacă cititorul nu crede cele relatate în poem, atunci mincinos mai mare e cititorul decât autorul poemului. Dar nici nu poți deveni poet dacă nu ești un bun cititor. Așadar, te-am citit, m-am destins când de la primul vers am aflată că „limba engleză e comică atunci când o înveți/fără profesor”... și uite că, citindu-te, am pus semn în dreptul întâmplării de demult. Și te mai aștept!