De n-ar fi

[Vezi blog]

Într-o noapte oarecare vino fruntea să-mi săruţi
peste noi să cadă umbre de luceferi cunoscuţi,
să topim zăpada-n gânduri lângă sobele din lut
şi cu jaru-aprins pe buze s-o luăm de la-nceput.

Nu ne fie nouă teamă de iubirea ce-o trăim
când în stropii albi de rouă visul nopţii întâlnim,
şi ne vindecăm păcatul în altare fără sfinţi
dăruindu-ne privirea din ochi tandri şi cuminţi.

Las să treacă anotimpuri ca un plug în arătură
imortalizând cuvântul când tăcerile ni-l fură,
şi-n văzduh se văd corăbii rătăcite printre nori
încărcate pentru tine, cu miresmele din flori.

De n-ar fi să fie seară, de n-ar fi apus şi ploi
undeva într-o oglindă ne-am găsi străini în doi,
dar acum topesc zăpada aşteptând să mă săruţi
fără să întrebi de mine sau de paşii tăi pierduţi.

[x]

Va multumesc cu sufletul tuturor pentru popas, lectura, comentarii si aprecieri!

Cu drag si pretuire!

[Ion Lazăr da Coza]

O tabula rasa în speranța unui nou început.

Mereu imagini noi.

da Coza

[Sofia Sincă]

Poezie de iubire și îndem spre iubire. Vers dulce clasic, cursiv, plastic, rimă diversificată. Interesant este izvorul inepuizabil pe această temă, pe care-l deține autorul.

Am citit cu deosebită plăcere!

Sofy