Luntraşul

[Vezi blog]

Nu vreau să-mbătrânesc un an în plus
rămână vârsta care-o am eternă,
din templul meu speranţele s-au dus
ca umbrele-adormite lângă pernă.

Nu pot să rezidesc pe temelii distruse
emoţii fericite dintr-un alt trecut,
s-au ruinat cetăţi în suflete ascunse
când tâmpla da uitării ultimul sărut.

Îmi lăcrimează timpul părerile de rău
obrajii ard în riduri mângâieri târzii,
se-apropie luntrasul în vis ca un ecou
şi nu vrea să te ştie, şi nu vrea să îl ştii.

Voi însoţi luntrasul spre veşnica iubire
rămână aici viaţa ce nu m-a preţuit,
un pic îmi este teamă să plec în nemurire,
un pic e nebunia ce astăzi mi-am dorit.

[x]

Multumesc Angelina pentru trecere si semn!

Cu drag!

[x]

Multumesc Agafia pentru popas,lectura si comentariu!

Cu drag!

[Nădejde Angelina]

Admiraţie!

[x]

Multumesc Corina pentru trecere si semn!

Cu drag!

[x]

Multumesc domnule da Coza pentru popas si lectura!

Cu mare drag!

[Corina Militaru]

Absolut minunat! :)

[Ion Lazăr da Coza]

Nu pot să rezidesc pe temelii distruse
emoţii fericite dintr-un alt trecut,

Ba da! Iată:

- Mindre ciobanas
Din fluier doinas,
Pe Arges in sus
Cu turma te-ai dus,
Pe Arges in gios
Cu turma ai fost.
Nu cumv-ai vazut,
Pe unde-ai trecut,
Un zid parasit
Si neispravit,
La loc de grindis,
La verde-alunis?
- Ba, doamne,-am vazut,
Pe unde-am trecut,
Un zid parasit
Si neispravit.
Cinii, cum il vad,
La el se rapad
Si latra-a pustiu
Si urla-a mortiu.
Cit il auzea,
Domnu-nveselea
Si curind pleca,
Spre zid apuca
Cu noua zidari,
Noua mesteri mari
Si Manoli - zece,
Care-i si intrece.
- Iata zidul meu!
Aici aleg eu
Loc de monastire...

Drag,

da Coza

[x]

Multumesc Iris pentru trecere si semn!

Cu mare drag!