nu mai sunt din timpul acesta.
zilele îmbracă decorul
cu vazele altor dinastii;
clipele se debarasează de mine,
de oasele albe, albe,
și se scurg în podele până încep să pută…
caut, dar căutarea e un târâș înapoi
spre patul nupțial,
spre locul unde nimicul se face carne
și toate înțelesurile ies din sfera incertitudinii
pentru a poza goale…
nu mai sunt din trupul acesta.
os
dezbrăcat de balast
în calendarul fabricii de clei.
Adaugă un comentariu
timpuri in care nu ne mai regasim. un tablou sumbru, diferit
citit cu placere,
Într-adevăr, așa este. Parcă nu suntem de-aici. Frumoasă construcție poetică! Mi-era dor... De obicei, zâmbeam la poeziile dumneavoastră. Acum nu...
Pentru cei care doresc să susțină acest site, DONAȚII la:
RO45CECEB00008RON1057488
titular cont: LAZAR VASILISIA
(CEC Bank)
*
Așteptăm DONATORI și pentru perioada septembrie 2022 - septembrie 2023:
© 2023 Created by Ion Lazăr da Coza.
Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al ÎNSEMNE CULTURALE !
Alătură-te reţelei ÎNSEMNE CULTURALE