Noi

[Lia Teodora Ianto]

• pașii ochilor închiși
  privesc prin umbra lor
  sinceritatea
  nepercepută.
  și inima noastră
  împărțită
  cântă mai departe
  prin zâmbetul meu
  ce îl sărută
  pe al tău
  nevăzuți.
  privirea lumii încremenește.
  timpul nu e la fel
  unii au rămas în umbră
  în propria cenușă.
  construiesc noi pași
  alți ochi
  pregătiți
  să se cunune.
  iubirea călătorește
  pe drumul ei
  independentă
  de dependența umbrei
  sale.
  dimineața trece
  îndrăgostită
  de noapte.

[Lia Teodora Ianto]

Mulțumesc, doamna Sofia!

Mulțumesc, doamna Valeria!

Vă îmbrățișez cu drag!

[Valeria Merca]

Subscriu Sofiei în ce privește scrierea cu majuscule la începutul fiecărui vers, în acest caz. Pare ciudat mai ales la versurile formate din unu, două sau trei cuvinte. Textul este unul reușit!

[Sofia Sincă]

O combinație de metafore ce dau percepții ale iubirii și constatări. Așa cum sunt scrise propozițiile, frazele, cu subiect și predicat conferă enunțuri și meditații asupra temei.

Pentru o mai bună realizare grafică ar fi mai indicat versul să fie început cu literă mică. Și, dacă se folosesc semne de punctuație se cere să fie corect puse, nu doar punctul.

Dar am citit cu plăcere și interes,

Sofi