Picătura de lumină

[Dan Mitrache]

uneori
văd fanta de lumină
picurând iubire peste pământ
mă învelesc în ea
să-mi fie cald
pătruns de ochii înfometatelor vestale
cât aş dori rămâne
aud în tramvaiul de vise
avansaţi avansaţi
glasul timpului vameş incoruptibil
am furat o secundă
alunecând-o în buzunarul de la piept
pe post de floare de nu mă uita
uneori
ochii mei rămân în privirea ta
dezvoltând
împlinind sărutul
cireşelor de mai pe buzele tale
m-am făcut frunza lor
să pot să te ating a mângâiere
uneori
un licurici îmi gâdilă obrazul
cu aripi amirosind a păstrăv
din şuvoiul învolburat al vieţii
îi ofer în dar să nu-l ard
un atom de magmă
din vulcanul sufletului meu
uneori
doar uneori
o picătură de lumină îşi face de cap
invadându-mi intimitatea
existenţa
umplându-mă de bine
de neînceput şi nesfârşit
de dintotdeauna

[Dan Mitrache]

 Dinca Valerian, mulţumesc frumos pentru rezonanţă, pentru apreciere!

[Dan Mitrache]

 bolache alexandru, mulţumesc tare mult pentru apreciere!

[Dinca Valerian]

Un poem scris cu multa simtire. Mi-a placut cel mai mult "uneori/ochii mei rămân în privirea ta"

[Dan Mitrache]

 Chris, mulţumesc din suflet pentru apreciere!

[bolache alexandru]

Imagini deosebit de frumoase într-o efervescență a sufletului!

[Chris]

din şuvoiul învolburat al vieţii
îi ofer în dar să nu-l ard
un atom de magmă
din vulcanul sufletului meu - mi-a placut in mod deosebit aceasta imagine

foarte frumos!

[Dan Mitrache]

petrut dan , mulțumesc frumos pentru apreciere! Desigur, mă voi gândi și la sugestie...

[Dan Mitrache]

 Cornaciu Nicoleta Ramona, mulțumesc frumos pentru apreciere!

[Dan Mitrache]

Grig Salvan, mulțumesc pentru apreciere! ”Cât aș dori rămâne”... suspendat în fastul timp prezent, cam asta ar fi ideea.

[Dan Mitrache]

 Vasilisia Lazăr, mulțumesc tare mult pentru rezonanță și pentru sugestii! Îndatorat!