Toamnă arămie

să îmi spui tu mie

câte mere coapte

ţi-au trecut prin şoapte,

câte perje moi

te-au iubit în ploi,

câte tinghirele

trecute-n inele

şi câţi struguraşi

zemuiesc sub paşi?

Frunza te-a-mbrăcat,

la bal ai plecat

luminos răpciune

inima-i tăciune,

ochi de căprioară

scutură din…

Iubite, vino azi pe la chindie,

Vreau să te văd, nu ştii cât mi-e de dor?

Nu-ţi mai aduc în dar o poezie,

Cu-n fir ţi-am tricotat ceva uşor:

E un costum de-Adam în armonie

Cu veşnicia ta de  călător

Iubite, vino azi pe la chindie,

Vreau să te văd, nu ştii cât mi-e de dor?

Nu te sfii, nu fac filosofie,

Chiar dacă darul meu nu e color

Să afli azi ce-o lume-ntreagă ştie:

Tu-mi eşti stăpân de-acum şi…

Azi nu iubesc de plictiseală,

Un somn uşor mi-am cumpărat,

M-am costumat în fandoseală

Şi-un evantai de apărat.

Ce cald îmi e de oboseală,

În gândul meu eşti colorat,

Azi nu iubesc de plictiseală,

Un somn uşor mi-am cumpărat.

În glas de vânt, cu iroseală,

Capriciu greu remunerat

Se-mprăştie şi c-o rafală

Copacii trişti s-au scuturat.

Azi nu iubesc! Ce plictiseală!

Clipeşti…

Vreau să te-nscriu într-o balanţă

Să te aşez într-un jurnal,

Iar în coloana de creanţă,

Din anotimpul tău vernal,…

Vorba de amor e o pisică
Ce coboară-ncet, din pod, pe scară,
Uneori e-un ghemotoc de frică
Languroasă-n atriu se strecoară.

Alteori ventuză se aplică,
Pe ventricol şi pe sâni mă ară,
Vorba de amor ca o pisică
Ce coboară-ncet, din pod, pe scară.

Scoasă din străfunduri ca o mică
Deseori valsează pe vioară,
Ce păcat că nu aud nimică
Estompat e glasu-n dumbrăvioară...

Vorba de amor e o pisică.

M-apuc-aşa o seamă de călduri

În temniţa căuşului albastru

Când sună iar poştaşul cu facturi

Îmi simt în buzunar noul dezastru

Şi totuşi am în gândul meu fracturi

Să mă întind mai mult peste balastru,

M-apuc-aşa o seamă de călduri

În temniţa căuşului albastru.

Sisif de-ai fi, dar cât să mai înduri?

Să mă transfer pe un tărâm sihastru,

Acolo unde-s puse geamanduri

Să nu mă avânt dincolo de…

Pe raza clipei ce-a trecut,
în goana unui murg oprit
e plaja goală şi-n zorit
stă luna care a durut.

Mai spune tandru cu-n sărut
că locul nostru s-a ivit,
că raza clipei n-a trecut
în goana unui murg oprit.

Pe unde paşii mi-ai ştiut
din calea verde ai fugit;
o frunză goală a tăcut
şi pasul negru a strivit

în raza clipei ce-a trecut...

Ne contopim ca ape în vopseluri:

Când eu sunt galbenă, tu eşti senin,

Când tu eşti verde, eu îţi sunt carmin,

Ne mai zărim prin fante şi creneluri.



Apoi ne punem tocului cerneluri,

Ne cufundăm în lacul opalin,

Ne contopim ca ape în vopseluri:

Când eu sunt galbenă tu eşti senin.



Atingere în vârfuri de peneluri

Când modelăm spirale-n caolin

Şi, iar, pierduţi în solul…

Mă însoţesc adeseori cu molii!

În drumul nostru plin de levănţică

Am între ele una cuminţică,

În mapa mea cu zece portofolii.



Se-ascunde în sertare, printre folii,

Ori zburdă între cărţi şi când mi-e frică

Mă însoţesc adeseori cu molii

În drumul nostru plin de levănţică.



C…

Ai modelat din plastilină
Femeia-vis, ca pe-o liană,
Serafică, valeriană,
Cu trupul său de mandolină.

O scânteiere de felină
Balans pe sânii de codană,
Ai modelat din plastilină
Femeia-vis, ca pe-o liană.

Retina ei, foaie velină,
Ai scris-o-n  dulce grai cu pană,
Subţiri dantele în savană
Cu-afecţiuni de angelină
Ai modelat din plastilină...

De-aş fi un filtru în ţigară
Să mă adori când sorbi un fum,
Să mă cuprinzi cu jind precum
Aş fi un flutur. Prima oară

Să îmi arăţi şi cum se zboară
Din zorii albi lungiţi pe drum
De-aş fi un filtru de ţigară
Să mă adori când sorbi un fum.

În rotocoale să apară
Oranj de flori, uşor parfum
Să te învălui ca şi cum
Ai fi un dor fără să doară.

De-aş fi un filtru în ţigară!

Nu te sfii! Propune-mi indecent

să ne-ntâlnim în atriul sângeriu!

Nu fi timid, dar fi, te rog, atent

să nu-mi răneşti covorul arămiu

Şi, nu uita, eşti lozul imanent,

empiric must în solul meu, târziu!

Nu te sfii! Propune-mi indecent

să ne-ntâlnim în atriul sângeriu!

Latentul dor devine virulent,

deşi i-am dat cuvântul balsamiu:

un ideal de verde transcendent

pe colţul stâng din atriul…

Se-apleacă iar copacii sub rug de-ntomnare,

Grădini de crizanteme se cunună-n soare,

E trecută vara, septembrie-i târziu,

Cu primăveri pierdute iar am uitat să-ţi fiu.



E toamnă şi mustesc strugurii-n amurg,

În rochii rubiniul danseză cu de Burgh...

Un fir de crizantemă zâmbeşte către cer

Când îşi deschide pleoapa şi frunzele îi pier.



O tainică splendoare de curcubee vii

Se-amestecă-n pădurea de gânduri şi nu ştii

Că eu dansez cu…