Voi n-ați văzut cum focul chiar iasca o ațâță?

Nu moartea, ci scânteia-i dă tinereții flama.

Despicătorii  vorbei în sită-au strâns tărâță,…

Pe jug și pe cătușă nu scrie de aripă,

Despre talazul mării n-a auzit samarul,

Tăriei orbu-i ceartă a stelelor risipă,

Prea rar genunchiu-l mușcă, din muchi de foc, amnarul.

Pe munte nu ai templu, nici nopților odaie.…

Luminii, pescărușul când simți din piept că-i țipă,

Și-nmiresmat amarul adie-n duh de sare,

Cum să iei sfetnic mintea,când inima-i aripă

Și, din înaltul farmec, întregul cer te…

Ia-ți minte-n cap cenușa și strai îi fă din țoală,

Că am văzut minune și inima bău!

Ce soi de înger, stepa azi-noapte-mi străbătu,

De mi-a-nflorit…

Fără de milă ghimpii-n sadism mă sfâșiară,

De-atât hățiș de sihle cărării dă-I poiana!

Din geană, roua serii întoarce-i-o-n tiară,

Redându-mi sfânta fire  a psalmului din Cana.

Contabilului-Negru-s dator cernoziomul,

Bir…

Îngrămădiți de-a valma, pe-o catifea-n tarabă:

Cerbi, ghiocei, safire, iar printre mărțișoare,

Turcoaza-n filigrane de literă arabă.

Din porțen, sidefuri - lăstuni și căprioare,

Cheițe ca mărgeanul, corn care-n basm…

Menit fu Koh-i-Noor-ul, rival să n-aibă-n geme,

Cleștarelor genunii prădându-le răsfățul,

Dar, mai presus, e duhu-i ce nu-nserează-n vreme,

Ce doar poetu-i știe blestemul și ospățul.

Lumina-n lăcrimare rodindu-și diamantul,…

Vânând sălbătăciunea, cu fildeși ca mistreții,

Din glas de corn, prin ferigi, vrui taina-n ispășire.

De ce e suferință-n adâncul frumuseții,

Și florile-s zidite din strop de răstignire?

Vin mateloții ierbii cerându-mi chinovie!…

E-n firea de muiere de-a fi croitoreasă;

Din frunză-și făcu rochii, rivalizând cu crinul,

Croind din înșoptire, voalul de mireasă,

Subțire-n fir, mireasmă ce o respiră pinul.

Înaltului din suflet - luceafăr cu…

Chiar spovedirii gândul, tot gard rămâne, 'ncalte

Scump nardul din rostire de n-ar sfârși nespusul.

Nu-i așchia sub rouă, cuib de comori înalte?

Dar dorului fuiorul n-ai cum să-l torci cu fusul.

E-al codrului amurgul, până la schit,…

Nu dați mărgăritarul la gloata forfotindă,

Catedrei spre disecții, vreun curcubeu spre studiu,

Că Te-am iubit, ca scoica, tristeți cât pot cuprinde!

Până-a-mpietrit lumina-n apus, spre zori preludiu.

Cercai cu mintea-naltu-Ți, compas, echer,…

Omar Khayyam, de cântec mi-e gura iar uscată!

Cu gard de patru scânduri nu-mi 'prejmuiți livada.

Mi-e doldora, grea punga, dar chef n-am de socoată,

Că nu sosit-a ceasul să-i fiu prin sihle prada.

Iar râzi de-a gloatei minte - oime bună-n…

Că veșnică-i iubirea? Dă-ți la tocilă spusul!

Ca-n basmul cu turbinca, în umbra morții-i bobul,

Torcând-o ca pe-un flutur cu taina și cu fusul.

Nimic nu…

Mereu, furat de mine, nemulțumirea-mi treier,

Cuvântătorul aur să-l întocmesc merindă.

Vederea vrea să știe, dar ochiul nu e creier.

Sunt orbul Tău, Iubire, cerșind să Te cuprindă,

Dar nu cu-n văz ce stinge închipuiri vederii!…

Cerneala cea mai scumpă o are scorpionul,

Tristeți arar spre toarceri, din slova beată, rostul.

Fără berbeci de luptă, moloz mi-e Ierihonul,

Doar rănii mai scocioară-n cenușă anagnostul.

Unde-ați văzut războaie ca-n loc de puști, muniții,

Alămuri, tobe, goarne - doar struna…

Vrei, tigvă, înțelesul, scris clar, ca al țidulei,

Când inimii-i dai țolul ce-a fost cândva al javrei?

Iubirea e ca fumul subțire-al libelulei,

Ce-n undă își reflectă isonul trist al lavrei,

 …

Eu nu-nțeleg Iubire, grădina mea și plaur,

Cum peste silogisme plutești ca o nălucă.

Metal întorc vocalei, de duhul lui de aur,

Prin alchimii de cântec,…

De n-am să fiu acasă, cheița e sub scară,

Parola este magul, caratelor portiță...

Fum alb, descânt de ape, Te-nchipui din peniță,

Ca jertfa de cântare din rourări de seară.

Ne căutăm de-a rândul, unul spre altul, drum pe…

Te-am judecat prea aspru, cu sfatu-mi șchiop, nemernic,

Vrând marea-Ți în gropiță s-o mut cât mai în pripă.

De obicei țepușa e-n talpă, nu-n aripă.

Cum numa-n risipire m-aduni ca vistiernic?

Pe harta mea e prundul cu fără-ntors acas', pe…

Ca vinul ni-i sărutul, când ascultăm pe Rumi,

Când struna de iubire îngaimă ne-nțelesul,

Că vorbele-s făcute să șugui cu-nțelesul.

Nu-ți amintești de mine de la-nceputul lumii?

Omar Khayyam, tot tânăr, ne toarnă din chitară,…