încerc acum să reconstitui

între mine şi realitate

fereastra prin care

o să privesc depărtarea, -

ea însăşi o fereastră

a sunetelor spre nesfârşit.

ştiu,

poate că e doar o iluzie…

uneori sap în mine şi

rămân acolo până noaptea târziu

caut locul din care am venit

ştiu că există pericolul

să se surpe pereţii scrijeliţi de nesomn

şi nimeni n-ar cuteza

să mă dezgroape iar

căutările mele vor fi…

cândva o să văruiesc gardurile

umbra se aşază peste mine

nu-i mică şi nici mare

mi se potriveşte ca o mănuşă



(oricum lângă mine

nu mai încape nicio viaţă

fiecare creşte în jurul alteia)

deşi ştiu că viaţa începe de aici şi

se agită să iasă ca lumina din

felinarele uitate-n ferestre 

toamna

sunt trist şi incompatibil cu

secunda în care am iubit pe

jumătate de bancă

în seara aceea târzie

cafeaua…

în carnea de pe mine

s-a adăpostit un criminal

şi ucide fără zgomot

dar cui îi pasă

oricâte crime ar avea

în fiecare dimineaţă

la amiază şi seara

îl hrănesc cu iluzii apoi

privesc cum îşi caută…

am crezut că dincolo de toate

lucrurile de care depind

uneori

e locul în care se adună oamenii

ţinând între degete culoarea

fără de care n-ar exista celelalte



şi am nevoie de această culoare

fie doar şi pentru o singură…

cred că într-o bună zi

voi uita geamul deschis

ca oamenii să poată

privi înăuntru



n-am nimic de ascuns



pe noptieră am doar cărţi

un bilet de la mama şi

un notess cu ultima

însemnare pe…

astăzi am mers mai mult

ca în toate zilele



venele sufocate de umbre

şi de multe alte lucruri

s-au încins

între timp mă gândesc…

aş vrea să schimb ceva în mine

pentru o vreme

să redevin copil

ar putea să doară

nu ştiu

nu prea am rude sau

pe cineva aproape de suflet

am avut-o pe Ana

nu tare de mult

a…

nici nu ştiu dacă numele meu e teodor dume 

şi dacă stăpânul celui însemnat de Dumnezeu e

moartea într-un capăt şi viaţa în celălalt

uneori prins între cele două linişti

îmi lipesc urechea de marginea pământului

şi vorbesc cu tata în prezenţa…

astăzi voi fi un cetăţean model

o să mă spăl pe dinţi

îmi savurez cafeaua din ceaşca roşie

aşezată mereu lângă veioza de pe

noptiera de la capătul patului

verific gazul

lumina şi

uşa de la intrare

aşez cheia sub preş…

stau lângă fereastra deschisă şi

cotrobăi printre amintiri

dincolo geamul

picură în ritm de hip - hop

suport din ce în ce mai greu ploaia



suferinţa atârnă în mine ca un tablou



mi-e frig poate am nevoie de

puţină căldură fie şi…