Cuvintele, aripi întinse în rugăciune

pod de la mine la cer,

sau pumnale care hotărăsc tăcerea,

le unesc și le fac poezie, cântec,

niciodată blestem.

Curge iar  dimineața peste mine

și mă spală de neputințe și regrete

că nu am rămas ieri

să pot clădi castelul sufletului

din vorbe…

Punct de confluență

între mugur și floare,

am fost dorință și zbor

cupolă deschisă la soare,

când toate anotimpurile erau primăvară,

 timpul fără vârstă,

nisip încremenit pe plaja dorului

pe un țărm desenat de soartă.

Am rămas bob de aur

neirosit în zâmbet și început de…

Mâinile crescute crengi în copacul bucuriei,

cu degete, muguri spre cer,

 candele în care Dumnezeu a curs soarele.

Îmbrățișarea luminii alintă

florile presărate de la buze la coapse

și de la glezne până sus unde privirea

încurajează zborul.

Intre noi, câmpie albă

fară cuvinte în care trasăm…