Am puține întrebări
și toate răspunsurile pregătite
să deschidă porțile prin care n-ai ajuns
să treci.
Mirările aburesc îngusta punte
dintre respirații
și doctorii de inimi fără remedii
pentru apneea prelungită
indică sărutarea înaintea ploilor cu soț,
în locul toamnei cu umbra
pe cărările îngălbenite de rod zglobiu,
bucurând paharele, îmbujorând tainic fecioarele
la prima adiere de vals.
Ia-mă la dans și prelungește veșnicia cu visul
în care eu și tu
rostogolim anotimpurile,
oprind ceasul la ora dimineților
cu soarele-între gene.
Adaugă un comentariu
of! Atât, Ion Lazăr?
Oricum mulțumesc pentru răbdarea lecturii!
Fără virgulă în v8.
Speranțe în pas de vals.
da Coza
Ai creat o atmosferă care îmbie la visare. Imaginile de final (ultimele 5 versuri) mi-au plăcut cel mai mult.
”oprind ceasul la ora dimineților
cu soarele-între gene”
frumos!
Romantic și descriptiv pentru tipul neiertător în care se pierde iubirea și impresia că un dans îl poate opri. Bine, însă fără fior liric.
Am citit cu plăcere,
Sofi
Pentru cei care doresc să susțină acest site, DONAȚII la:
RO45CECEB00008RON1057488
titular cont: Lazăr Vasilisia
(CEC Bank)
*
DONATORI,
începând cu septembrie 2020:
© 2021 Created by Ion Lazăr da Coza.
Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al ÎNSEMNE CULTURALE !
Alătură-te reţelei ÎNSEMNE CULTURALE