De vrei îmbrățișarea lui

să te cuprindă,

nu-i căuta în juvaier

cărare, miez, înțelepciuni,

nu-i focul 

nici cenușă, nici tăciuni,

ci-nvață de la duhul sfânt al apei

să-i fii asemuirea,…

Dumnezeu

mi-a curățit penița greșului

și s-a ascuns,

zic unii,

în întunericul Lui nepătruns.

Dar eu L-am văzut

în spatele cireșului,

în explozii de alb,

ca…

Strugurii-au visat

că au forma sânilor

ne-ngăduitului heruvic.

- Lună,

de ce i-ai trădat

fântânilor,

cum visul lor l-ai îmbrăcat

cu frunza…

Dacă vorbim despre culesul viilor,

și nu de-al morților,

atunci

lăsați-i pe cei vii

anotimpul focului viu

să-l culeagă.

Ne-așteaptă ciorchina de coarnă…

Frigul

trece pe sub frunză.

A-nvățat-o

de la strecuratul pe sub ușă

a notei de plată pentru lumină

și vinovăție.

Frigul mă știe,

citindu-mă

groaznic…

Niciodată soarele

nu apune

in același loc

al tristeților noastre

de seară.

Trandafirul de foc,

de carele

vorbea…

Curioasă,

ca un izvor,

când ai să te culci,

din nou o să-ntrebi:

De ce murele

din partea

de miazănoapte

întotdeauna

sunt cele mai…

În Bethel

Iacov mi-a arătat

piatra visului,

ca pe-o năstrușnică floare.

Semăna cu o râșniță,

minusculă moară,

pentru bobii de soare,…

Ici,

colo,

vârtejuri în verde oprit -

plopii.

De la unul la altul,

ca la-nceputul dăților,

s-a strecurat printre ei…

De vrei ca adevărul să-l cunoști,

de unde apa,

feciorelnica-n izvor,

își smulge curgerea și firul,

să mergem

să ne-nvețe trandafirul.

El firea…

''Dă-te deoparte'',

mi-a zis noaptea,

până s-a făcut

în întregime albă.

''Dă-te deoparte'',

a repetat și ziua,

până s-a făcut

în…

Se părea

că nefiind

nici acum, nici departe,

dincolo

de izvorul albastru de stea,

tremurat

printre viață și moarte,

zbura,

luminile-și…

Maria știa.

Fără nici un totuși.

Fără nici un compromis.

Au nu așa o dăscăliră

înțelepții templului

spre străfundul durerii,

ca lacrima lui Dumnezeu

de adâncă?…

Prea înțeleaptă e lumina care

turcoazei pentru seară îi stă la spovedit

de unda ei, alint și legănare,

fir cu fir

tristeților albastre care dor

ca ghimpele neadormit

de trandafir,

când ți-a plecat și…

Am gustat din pustiul

care se varsă-n pustiu

cu valul înaltelor dune...

Ochiul mi-a zis:

''Lasă-mă puțin, să-i fiu

vânt

și flacără ucisului drum.…

Cărțile de acolo

s-au îmbolnăvit

și or să moară,

ca toamna

în ultimul nufăr.

Nimeni nu știe

ce e-n odaia de Dincolo,

și de ce…

...și a muncit Adam,

cu săptămânile,

să pună nume la toate.

Dar

când a ajuns la arțar,

văzându-i frunzele

ca nişte mâini…

Numai cuvintele

mi-au rămas

și sunt ude, că

ploaia

cu fiecare din ele

mă judecă.

Fată,

cu dorul ulcior…

Că nicăieri,

în mine, nu am loc...

Pădurea asta parcă

a fost să fie ieri,

iar lupii, ca și cerbii,

demult pe cărți de joc

sunt scriși cu firul ierbii.…