''Dă-te deoparte'',
mi-a zis noaptea,
până s-a făcut
în întregime albă.
''Dă-te deoparte'',
a repetat și ziua,
până s-a făcut
în întregime neagră.
''Dă-te deoparte!
Să treacă!
Fă-i loc!'' ,
a dat din cap
și ultima seară.
''Tu n-ai citit niciodată,
pe zidul înalt de la moară,
ce scrie cu buche de foc?''
Adaugă un comentariu
Stimă și binecuvântări, doamna Sofy!
Mă bucur, domnule da Coza pentru...BT!
Mulțumesc, doamna Militaru, că v-au plăcut rândurile mele!
Foarte frumos! Am citit cu drag! :)
Completez comentariul meu de mai jos: Pildele biblice sunt întru luare-aminte, dar noi... noi le ignorăm. Astfel ajungem să fim „cântăriți, numărați, împărțiți” și dați singurătății sau disperării.
Titlul îl găsesc excelent, inspirat. Nu se putea altfel! :)
N_am îndrăznit să interpretez, domnule Ichim Dumitru, deoarece am găsit sintagme, fraze chiar, între ghilimele și cu dvs. nu se știe niciodată de unde citați :))
Mulțumesc pentru explicații. Sunt la fel de încântătoare ca și creațiile dvs. lirice.
Sofy, cu plecăciune!
...,dar noi să nu exagerăm, domnule da Coza! Poezia merge foarte bine și fără titlul acesta, am putea să-i zicem SINGURĂTATEA, sau DISPERARE... E descrierea unui sentiment în cuvinte extrem de simple. Dacă as fi dat titlurile sugerate poezia ar fi fost ceva roz de împachetat bomboane fondante, dar titlul acesta îi sporește adâncimile...făcând o poezie în interiorul altei poezii.
Mulțumesc, Adelaide! Teologia mea e mai ''ichimistă'' așa că mergi mai bine la Daniil, cap.V.
Mulțumesc, Anca, pentru comentariu și iluminare a unui text pe care numai un sinucigaș ar fi putut să-l scrie. Am trăi starea aceea dar nu m-am gândit nici pe departe la acest act disperat a unui om laș care în egoismul lui nu-i pasă ce lasă în urmă. În cazul meu, am prea multe de făcut decât să mă joc de-a moartea. Emoticon cu trigorgoane și un hamili.
La fel de celebră ca ''Hanibal ante portas'' este ăn literatura universală folosită expresia ''Mene, mene, tekel, ufarsin'' care înseamnă, doamna Sinca, exact ce ați găsit pe Google. Aluzia ne duce la sumerienii mei dragi, chaldeenii, pe vremea lui Belșețar (Baltazar), fiul lui Nabucodonosor ( Verdi a scris opera ''Nabuco'' despre epoca lui). Nabucodonosor a prădat templul Ierusalimului de vasele lui sfinte. Baltazar, fiul lui, la o petrecere a luat aceste vase și le-a profanat dând să beie din ele el cu slujitorii și concubinele lor. În toiul orgiei i s-a arătat o mână care a scris pe perete aceste cuvinte faimoase. Baltazar s-a speriat grozav și a chemat pe înțelepții lui să-i descifreze mesajul. Nici unul nu a putut. Atunci au chemat pe un vestit înțelept dintre robii evreilor. Acesta era Daniel, unul din cei patru mari profeți ai Vechiului Testament. Într-un comentariu, după dumneavoastră, Anca Tănase, ca să nu mai repet, explică scena ce a urmat, etc.
Indiferent de aceste explicații poezia e o simplă elegie a unui om părăsit de toată lumea descriindu-și în cuvinte foarte simple groaznica lui singurătate. Prima și a doua strofă descriu foarte clar nopțile albe și zilele negre ale acestui nefericit cu care se identifică poetul. Toți îl ocolesc, toți îl dau deoparte. În prima strofă e noaptea care devine noapote albă. În a doua strofă e ziua care îl dă deoparte, devenind o zi în întregime neagră, sau zi plină de durere. În a treia strofă, chiar moartea îl ocolește. Deci, repetăm: nopțile sunt albe, zilele sunt negre, iar seara dintre ele este mereu ''ultima'' într-un mod sisific. Ea îl întreabă: ''Tu n-ai citit niciodată,/ pe zidul înalt de la moară,/ ce scrie cu buche de foc?'' Moara în toate poeziile mele, ca și în picturile flamanzilor, ( să nu mă corectați cu diacritice - flămânzilor, e - flamanzilor!) e simbolul morții încreștinat. În loc de coasă, e folosit simbolul inerent, cel euharistic, al Pâinii. Acest om singuratic, poetul în cazul nostru, e atât de singur că până când și moartea îl ocolește.
ION LAZĂR da COZA - scriitor
VASILISIA LAZĂR - poetă, redactor Revista „Eminesciana”, membră UZPR
ADMINISTRATORI-EDITORI
SOFIA SINCĂ - prozatoare
GABRIELA RAUCĂ - poetă, realizatoare emisiuni Radio ProDiaspora, redactor Revista „Eminesciana”, membră UZPR (redactor promovare cultură media)
ADA NEMESCU - poetă, artist plastic
CARMEN POPESCU - scriitoare, realizatoare emisiuni Radio Vocativ (redactor promovare cultură media)
AUGUSTA COSTIN (CHRIS) - prozatoare
MIHAELA POPA - poetă
PETRUȚ DAN (CĂMUI) - poet, cantautor
BOLACHE ALEXANDRU - poet
MIHAI KATIN - poet
GRIG SALVAN - prozator, cantautor
Fiecare postare trebuie făcută în spaţiile special constituite pentru genurile literar/artistice stabilite. Postarea în alte locuri decât cele stabilite de regulile site-ului, atrage eliminarea postării de către membrii administraţiei, fără atenţionarea autorului! De exemplu, un eseu postat în spațiul prozei va fi șters. Pentru cele mai frecventate genuri, reamintim locațiile unde trebuie postate. Pentru a posta:
1. POEZIE, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!
2. PROZĂ, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!
3. ESEU, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!
4. FOTOGRAFII, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!
5. VIDEOCLIPURI, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!
Toate acestea le puteți accesa și din bara de sus a site-ului. Este admisă doar o postare pe zi, pentru fiecare secțiune, creație proprie. Folosirea diacriticelor este obligatorie.
Pentru cei care doresc să susțină acest site, DONAȚII la:
RO45CECEB00008RON1057488
titular cont: LAZAR VASILISIA
(CEC Bank)
*
Pentru anul trecut au donat:
Gabriela Raucă - 400 Euro
Monica Pester - 600 Lei
Nuța Crăciun - 220 Lei
Maria Chindea - 300 Lei
Tudor Cicu - 300 Lei
Elisabeta Drăghici - 200 Lei
***
Pentru acest an au donat:
Maria Chindea - 200 Lei
Monica Pester - 300 Lei
© 2024 Created by Ion Lazăr da Coza. Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al ÎNSEMNE CULTURALE !
Alătură-te reţelei ÎNSEMNE CULTURALE