Cu fiecare cântec...

Cu fiecare cântec se limpezește lumea
spre primul ei izvor
de undă născătoare.
Nu mă-ntreba cum fuse începutul;
adevărata-nțelepciune
o știe doar sărutul,
albastrul fără mare
al rugului aprins.
Crezi oare
că degeaba taina
se-ntaină dinadins?
Când mugurul își soarbe
cu moartea lui murirea
din propria-și oglindă,
au nu sunteți voi coajă?
Că miezul e iubirea.

Doar mâna mea
lumina știe să-ți cuprindă,
văzduhul să-ți culeagă
din despletirea serii.
De-ajuns a fost, Ninlil,
din brațe setea să mi-o bei,
că-n jurul nostru înfloriră merii
să-ți spună că mi-ești dragă
până în cântecul
în care-ţi cer
dumbrava strunii să rămâi.

Regină-a primului văzduh,
mireasma stihului dintâi,
iar mării început de luminândă...
Tu știi că te iubesc.
De ce mă-ntrebi? Mai bine-ar fi să-mi cei
pământul - cântec și ulcior,
lăută de țărână.

Oare nu crezi că veșnicia a-nceput
așa, ca noi, ținându-ne de mână?

...și tu zâmbești,
și eu zâmbesc:
''Ai spus ceva despre sărut?''

Vizualizări: 128

Îmi place

Membri cărora le place: 12

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al ÎNSEMNE CULTURALE !

Alătură-te reţelei ÎNSEMNE CULTURALE

Comentariu publicat de dumitru ichim pe Mai 5, 2015 la 1:21am: Mă bucur de cititorii mei ca de florile rimăverii. Mulțumesc, doamna Talpos!

Comentariu publicat de dumitru ichim pe Mai 5, 2015 la 1:12am: Încântat, doamna Popescu, mă simt flatat!Mulțumesc!

Comentariu publicat de talpos silvia pe Mai 4, 2015 la 1:52pm: Jocul cuvintelor prinse-n valsul iubirii!!!

Superb! De fiecare data este o placere sa va citesc!

Comentariu publicat de constanta popescu pe Mai 4, 2015 la 12:53pm: da, așa se face o poezie de dragoste! apreciez!

Comentariu publicat de dumitru ichim pe Mai 2, 2015 la 5:00am: Mulțumesc, doamna Marinov, pentru semnul de lectură!

Comentariu publicat de dumitru ichim pe Aprilie 30, 2015 la 7:53pm: Prețuirea din totdeauna!

Comentariu publicat de Ion Lazăr da Coza pe Aprilie 30, 2015 la 7:18pm: Din păcate, nu am nimic digital din creația lirică a lui K. Vojtyla, însă e imposibil să nu găsiți dacă veți căuta pe google. Cândva (pe atunci internetul părea o utopie) am citit un amplu interviu, unde papa nu-și nega „rătăcirile” poetice din tinerețe, dimpotrivă, exemplifica prin niște poezii de dragoste a căror atmosferă îndrăznesc să cred că o întâlnesc, astăzi, în poeziile dvs.

Prețuire,

Comentariu publicat de dumitru ichim pe Aprilie 30, 2015 la 6:10pm: Mulțumesc , doamna Militaru, pentru lectură și aprecieri

Comentariu publicat de dumitru ichim pe Aprilie 30, 2015 la 6:09pm: Cei (ceri) ca rimă pt. bei... Mi-am dat seama că sunt prea depărtate ca rime, așa că sugestia dumneavoastră e mai mult decât binevenită. Mulțumesc, domnule da Coza!

ps

Spre rușinea mea, n-am citit nimic de Karol Vojtyla. Dacă aveți ceva digital v-aș fi recunoscător dacă mi-ați trimite (mitrelichim@gmail.com). Cine știe de unde sare papa? Voiam să zic iepurele...

Comentariu publicat de Ion Lazăr da Coza pe Aprilie 30, 2015 la 11:48am: să-mi cei totuși: să-mi ceri

Aceste scrieri, prin inefabilul și sublimul lor, mă duc cu gândul la lirica lui Karol Vojtyla (viitorul papă Paul Ioan al II-lea).

Prețuire,

da Coza