Am auzit pe cineva bătând din palme

și am ieșit afară să văd ce e.

Era Iuda cu o talpă de pământ

și o cingătoare de fier,

alunga dușmanii mei nevăzuți.

te știu la fereastra mea

ești acolo 

un sfert din tine aleargă pe clapele unui pian

restul e tăcere

noaptea te acoperă cu marama lunii

mă privești cum cos la gherghef dragostea 

apoi o așez într-un leagăn

de multe ori am tors gânduri 

mă joc cu singurătatea

eu îi fac zestre 

ea îmi spune că mă trimite în lume s-o vând…

ce drept aveam eu să culeg fragii aceia din fotografie

aroma lor îmi aducea aminte de cămașa ta

zdențuită de parfumul iubirii

în mâinile mele nu s-ar fi copt niciodată

zadarnic am pregătit culori pârguite

se făcea prea repede amiază iar soarele își răsucea gâtul

într-un veșnic bun rămas



am auzit că se vând coșuri împletite cu drag

târgul e plin de ele dar nu toate…

când sunetele viorii se scurgeau

sub ape

sub nuferi

sub verde 

apoi antrenau stelele într-un vals 

până ce îngerii ieșeau

curioși

deasupra norilor?

erai pe o insulă de sare supraviețuiseși șase zile

a șaptea ai prins o mulțime de pești

dar le-ai dat drumul în apă

și ai pus totul în cârca refluxului

zadarnic întindeai brațele palmele tale spintecau foamea

buzele tale sărutau aerul

te mințeai că ai masa plină

și te rugai să adormi într-o barcă de salvare

să nu crezi că nu te-am văzut

peștii aceia m-au hrănit ani întregi

singurii solzi pe care i-am…

zidul se umpluse de iederă
așa încât nu se mai cunoșteau
urmele acelea de palme 
sângerânde
nici ziua în care făcuse pact cu cerul
să-l sprijine

apoi răsucește odată busola aia

să curgă mierea spre miazănoapte peste mâlul

care mi-a inundat tabloul meu degrade

să roiască albinele deasupra pelinului

într-un zumzet 

cum n-a mai fost



abia atunci voi pleca

să caut oceanul care a dormit în pumnul

unui uriaș

să-l întreb la cât timp se revarsă

peste portul în care mi-am ridicat

o casă de cerneală



mă…

ultima oară te-am mințit într-o joi

ți-am spus că-s bastardul

pe care dragostea nu l-a recunoscut în nicio fotografie

seară de seară arunc cu stele în copaci

să alung privighetorile

doar una mi-a scăpat

își făcuse cuib lângă soare

ți-am povestit despre ea într-un iunie

pe la prânz

multă vreme am zăcut după un lan de culori

dar eu nu ucid păsări cântătoare

le aduc pe portativul meu

și…