te știu la fereastra mea
ești acolo
un sfert din tine aleargă pe clapele unui pian
restul e tăcere
noaptea te acoperă cu marama lunii
mă privești cum cos la gherghef dragostea
apoi o așez într-un leagăn
de multe ori am tors gânduri
mă joc cu singurătatea
eu îi fac zestre
ea îmi spune că mă trimite în lume s-o vând
mă înțep cu un crez argintiu
pe linia destinului firele sunt drepte
dar cos mai departe nu vreau să știi că mă doare
sângele meu umple pânza de nori
în pumn am râuri de ieri de azi și mai am câteva șoapte
scăpate din inimă
vezi
așa vei învăța și tu să petecești dorul
poate îl vei înhama la carul stelar eu nu mă tem de comete
atât de multe sălbăticii sunt în liniștea mea
că fiecare val mă învață să înot
până la ziua
Adaugă un comentariu
Mă bucur, Lisia, că sălbăticiile acelea îmi dau voie să scriu :)
Drag,
pe linia destinului firele sunt drepte
dar cos mai departe nu vreau să știi că mă doare
atât de multe sălbăticii sunt în liniștea mea
Imagini deosebite!
Mulțumesc, da Coza!
Drag,
Sofi, un amestec nedefinit se vrea în poezia mea. Și l-am primit. :)))
Drag,
Imaginația asta se tot plimba pe la fereastra mea, Valeria! :)))
Mulțumesc mult!
Mulțumesc, Mirela!
Metafore dezinvolte...
Drag,
da Coza
Metaforizând gânduri, iubiri, amintiri, trăiri asemănătoare cu cele din epopeea homerică. Precum Penelopa ce țesea cu gândul la Ulise.
De apreciat talentul și puterea metaforică.
Felicitări!
Sofi
Sensibilitatea, imaginația și fantezia creatoare domină poezia.
Am citit, ca-ntotdeauna, cu admirație.
drag,
Plină de har, această poezie !
„...atât de multe sălbăticii sunt în liniștea mea...”- superb, sensibil.Încântătoare, versuri.
© 2023 Created by Ion Lazăr da Coza.
Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al ÎNSEMNE CULTURALE !
Alătură-te reţelei ÎNSEMNE CULTURALE