Luna își odihnește obrazul pe Limba Română.

Ea își unduie sunetele

ca niște pene de egretă.

Limba târâtă la Roma odată cu Decebal,

aspră ca tăișul sabiei ascuțit printre

pietre tăcute, și-a întors fața mândră…

cu ochii minţii în caietul pentru suflet. N-am

reuşit niciodată să scrijelesc hârtia cu gândurile

şi

asta pentru că

iubirea

nu era (cu)prinsă

în cuvintele

pentru el.    

Aş vrea să te alung din fiecare gând,

să fac secunda ghem în zâmbetul pustiu,

să simt eternitatea în şoaptă tremurând,

să fac cu viaţa mea ce astăzi nu mai ştiu.

În fiecare seară aş vrea să putrezească

poveşti cu feţi-frumoşi sub crengile de nuc,

delir şi frumuseţe ce vor să-mbătrânească,

sunt câteva iluzii ce-n lacrimi le usuc.

Tu spune-mi dacă mâine destinul e sărac,

speranţe-n agonie pe pajişti fără…

Intinse corzi îmi zac pe Stradivarius

Prin efuri mă-ntretaie cu iubire,  

Acorduri mi se-nalță către Sirius

Iubindu-te novice și-n neștire...

Eclise se-mpreună printre nituri

Bătându-mi cuie în acord de cvintă

Pe talia mlădie vii și-mi…

Şopteşte luna prin acorduri de vioară

începutul toamnei pline de culoare,

cerul vrăjit trimite stele căzătoare

să-şi facă o coroniţă ca de domnişoară.



Se sting florile-n lumina zilei,

umbre ruginii se aştern peste ele,

soarele mai duce povara verii

în timp ce greierii visează clopoţei.



Se întinde iar toamna peste noi

ne…

Noaptea,la poalele unui codru

cu muguri de solemnitate,

în ieslea căprițelor mele

idei îmbujorate de muzica

nesfârșirii spațiale

scriu poeme.

Eu și simplitatea-mi cu șira spinării

măduvă de mirare

mărturisim

(în fața altarului de străvechime termală

din creștetul Dealului Mierii)

că bem lapte cu spumă de slavă -

când iarba somnului devine

cântec de leagăn pentru…

am ştiut niciodată să spun

acel “Te iubesc!” din cuvinte. Era doar

pentru el în pauzele

dintre ele,

dintre rânduri,

dintre cuvinte,

dintre litere. E respiraţia mea.

Sufletul.     

Hâd gardian, prezentul, se-nchină la-ntâmplare

și viața-i doar o zeghe ce strânge-un suflet viu, 

tăcerea-l împresoară, putință nu-i. Scăpare?

E doar cuvântul - cheia spre lumea din târziu.

nopţile freamătă pletora frunzelor

fluieră cu greierii la unison

îşi pilesc colţii de câine castrat

să muşte din luna anatemizată

soarele anemic suturează perdeaua vie

a norilor /cai sălbăticiţi de praful cîmpiei orb/

aburul pământului/roşu ca un abator/

înfige ghearele sodomizante

în gura cerului/uter (retro)vers

se rotesc idei ajunse la apogeu dispersând

frunze pacifiste

întunericul sapă un tunel (mai)…

Te-am căutat în focul adormit pe altare

Şi te-am visat prin adâncimile astrale;

Rătăcitor însetat prin pustiuri sahare

Încă mai sper la reîncarnări ancestrale.

Torturat de amăgiri ce dărâmă destine

Mă zbat printre umbre ce mă poartă spre stele,

Dar te aştept osândit printre furci caudine

Lumini să dezlănţui peste…

divino

atunci când arcă-mi vei fi prin neant

lasă-mă să adorm obosit de rătăciri

cu capul pe pântecul tău

leagăn de începuturi

lasă-mă măcar o eternitate

să-ţi simt degetele prin memoria inimii mele

pe fruntea îngheţată de frici ancestrale

taie-mi aripile iubito

fără milă

tu eşti ultimul meu zbor

Dintr-un pom cu o aleasă geometrie

Îmi creştea sub mâini un clavecin,

Susurând a clorofilă vie

Înfrunzea din el un cânt divin...

Poate-n seva lui cu săruri minerale,

Răbdătoare tăcerilor depline,

Apele cereşti, primordiale,

Se zbăteau din clape către mine.

Nu mai ştiu ce cheie ţi-am adus

Când te chemam din pom să suni,

Dar degetele toate mi s-au pus

Pe pielea ta ce respira minuni...

Şi…

l-am răstignit acum. Nu obosise deajuns

în (pre)umblările prin viaţă după Suflet.

Pe el,

pe Suflet l-am aflat,

l-am găsit,

am ajuns în spatele lui. N-am avut puterea

să-l ating. Doar l-am strigat şi l-am rugat

să mă ierte

că mi-am smintit picioarele pe cărarea spre el.

Eu nu aveam aripi. L-am spălat şi l-am agăţat

la uscat. Trupul. Cred că se va întoarce la mine

să vadă,

să…

Acolo, în inimă...

Acolo, în inimă, extindem lumile prin îngemănare,…

Privirea cu miros de soare,

 încălzește atingerea

din vârfuri, gânduri și șoapte,

când nu încărunțește dorința

și este iertată neputința.

Se rostogolesc mângâierile la firul ierbii,

mai  verde să crească,

asteptând începutul

 să-mi culeg copiii la marginea izvoarelor

nebotezate de…

mă joc cu cercurile concentrice și mă declar locuitor de contur

totul se rotește de jur împrejurul acelui ceva de care atârnă lumea

zbor când am chef  

m-agăț de stele când scara evoluției mă duce sus-sus

n-aștept un studiu de fezabilitate

să-mi spună în ce parametri să-mi încadrez respirația

pur și simplu mă las dusă

de val

de plută

de aerul parfumat de-atâtea cauze și efecte

la un moment dat lumea mă întreabă dacă mai e…