În brațele zăpezii, iarna adoarme fără bocanci, palton,

Mănuși, iar tu, ascuns într-un album, surâzi puțin cam monoton.

Cu gânduri adâncite în ceai, cu o ștearsă înfățișare

Te-aștept și azi, dar în zadar. Trimite-mi o mică-mbrățișare

Sau o scrisoare, sau poate dacă ai vrea doar vreo câteva vești

Să știu că binele-ți clădește viața și nu vinul de Fetești.

                                                                     Mă mai…

Tăciune sunt, și ard în complemente grizonate,

Sau umbra unei molecule pierdută pe asfalt

Și nu știu sunt un val, pe-o mare moartă, sau doar mă scald

În orizontul cu obiecte abandonate.

Tăcerea, chiar dacă mi-o ștergeți de pe coala albă,

Renaște în alt loc, mai proaspătă, mai vie, mai... eu,

Descoperind trei note-ntortocheate la ateneu,

Unde singurătatea rebelă-ar rupe o salbă.

Cuvintele, foindu-se pe loc și în…

În dimineața rece,  

Lângă o cafea cu caimac, 

Ceva, cred, se petrece,

Însă nu simt, căci sunt buimac.

Îmi aprind o țigară

Și trag un fum precipitat.

Oare am dat-o-n bară

Sau sunt un păcălici ratat?

Răspunsuri, scrum, întrebări

Încurcate-n scrumieră

Așteaptă doar aprobări

În misterul din cameră.

Abandonez țigara

Și cana goală de cafea,

Rup gândul ce-n …

Tăcutele răni nu mor, ci mistuie,

În taină, ca o toamnă obosită

Care-a pierdut aroma de gutuie

Și plânge, de tristețe molipsită.

Tăcutele răni ni se-nfig în carne

Plimbându-se-n artere zâmbărețe

Și se adăpostesc ca niște goarne

În pulsul ce refuză să înghețe.

Tăcutele răni se cicatrizează?

Posibil, însă-ntr-un timp îndelungat.

Până atunci în clipă difuzează -

Nesiguranță-ntr-un destin…