Această discuţie este începută. Cel mai recent răspuns de Mihaela Roxana Boboc Iul 22, 2014. 2 Răspunsuri 3 Îi place
E rece. În ciuda aerului imbâcsit, niciodata nu mi-a fost mai rece. Ma uit in gol. Forme geometrice îmbracă cerul în axe și unghiuri. A trecut un timp pe care nu l-aș putea așeza cronologic. Nici nu…Continuare
Această discuţie este începută. Cel mai recent răspuns de Mihaela Roxana Boboc Iul 16, 2014. 8 Răspunsuri 5 Îi place
Nu, dragostea nu e un loc unde să intri cu bocancii.E templul unde se intră desculț, umil și lepădând orice ar fi în plus. O boală lăuntrică macină nimicul zilei. Fire de praf sunt catapultate în…Continuare
Această discuţie este începută. Cel mai recent răspuns de Mihaela Roxana Boboc Iun 21, 2014. 7 Răspunsuri 1 Îmi place
Nu-mi aduc aminte primele mele cuvinte, acestea sunt darul copiilor către părinți, și ei îl poartă în suflet peste ani precum un balsam în nopțile seci. Știu că am fost un copil vorbăreț, visător și…Continuare
Această discuţie este începută. Cel mai recent răspuns de Mihaela Roxana Boboc Mai 8, 2014. 6 Răspunsuri 3 Îi place
Era odată un boț de copilărie, cu nimic mai special decât a altora. Vise care încăpeau în ghiozdanul cu bretele late, în coperțile cărților sau pe spatele caietelor de școală. Un copil încăpățânat de…Continuare
Adăugat de Mihaela Roxana Boboc 2 Comentarii 1 Îmi place
Postat în Iulie 3, 2017 la 11:30am 15 Comentarii 14 Îi place
Cuvânt al serilor de vară,
să nu mă uiți în buzunarul orb
cerul se joacă de-a poezia când
miroase a ploaie
a suflete proiectate pe asfaltul umed
terapia sfâșie poetul îmbrăcat în umbra metaforelor
și haina lui e o moarte aparentă
încape în gulerul memoriei ca-ntr-o adormire a simțurilor
peste ape și răni
peste versurile întoarse ca un bumerang în cămașa…
Postat în Iunie 24, 2017 la 11:34pm 12 Comentarii 11 Îi place
Tu nu ești din lumea asta. Dacă ai fi de aici, cum te-aș mai iubi
din creștetul poeziei până în tălpile copilăriei
așteptând soarele să apună fără timp
ating iarba și miroase a bujori și nemurire
a stele aninate-n părul verii, când toate în jur își desfac aripile
femeile…
Postat în Iunie 22, 2017 la 1:00pm 13 Comentarii 10 Îi place
Există cel puțin un om în viața fiecăruia
alături de care raiul e un prunc întors în pântece
există cel puțin un suflet care scoate phoenicși
din propriul cuib de vise
acesta nu este un poem de dragoste
e dragostea însăși locuind într-un pumn de femeie
mai mic decât inima păsărilor, mai neînsemnat decât pasul furnicii
totuși azi cerul și-a dezlegat mâinile și cântă
vocea devine mai adâncă, aproape șoptită în țipetele lumii
cum te aud în bătaia…
Postat în Ianuarie 4, 2016 la 10:43pm 8 Comentarii 13 Îi place
”once upon a december”
© 2023 Created by Ion Lazăr da Coza.
Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor