Agentul britanic EX comunică

[BORIS MARIAN]

Agentul britanic EX comunică

Ne îndreptăm cu jeepul spre San Remo, în timp ce aliații se apropie vertiginos de Florenza, se aude imnul național, O NON LETA, împărătesei i se aplică un implant de zile mari, apoi se trece la refacerea căminului conjugal și conjunctiv, spre bucuria urmașilor, apare un TURIST DIN CASIOPEEA, puțin idiot, scăpat din mâinile călăilor de la instituția celor cu labele legate, urmărit de un MIG-56, încărcat cu ciudate containere de studii despre fiziologia omului în toate situațiile posibile, dar Gulliver nu se uită la pigmei, liliputani puturoșei, el spune – ca de obicei, imperatrița are dreptate, cum de am reușit să fiu șușuit de peste tot, va trebui să mă refugiez în Antarctica, dar , am auzit, s-a înființat și acolo un site cu genii adunate din mare, pești mari, de toate culorile. Hugs&kiss&kux, ieri am vorbit cu nepotul regal , Alec Jeremy, cu care am reușit să leg trei cuvințele – Hi, you must learn russian, oh, yes, și basta, m-a durut, băiatul voia să-i mai spun ceva și eu ca un neanderthalensis nu puteam spune multe, eventual Romeo and Juliette pe dinafară. Acum despre tetanos. Boala se declanșează brusc, frisoane, se încleștează fălcile, medicul trebuie să-și ferească degetele, riscă să le piardă. Pacientul trebuie să fie legat de pat, i se poate rupe șira spinării din cauza convulsiilor, apoi scapă, deși de-a lungul anilor mai apar crize. Cum a început? Era la mare, se scălda lângă dig și s-a julit la tălpi de marginile pline de scoici ale digului. A venit acasă, adică la vilă, precum Iisus pe drumul Golgothei , iartă-mă, Doamne, tocmai de Adormirea Maicii Domnului, în curte erau niște medici veterinari, s-au uitat la picior, adică la piciorul meu, au clătinat din cap, nu mai este nimic de făcut, doar de vrei să te îneci ca să scapi de dureri. Am pornit pe jos spre București. Pe drum m-am întâlnit cu fosta profesoară de germană, mi s-a oferit drept gazdă, am trăit cu ea o lună, apoi, brusc, s-a declanșat tetanosul. La început dăscălița m-a lăudat, apoi s-a speriat și m-a trimis la un spital, de unde nu am mai ieșit nici astăzi, de aceea, rog Guvernul, Cotroceniul, UNESCO, NATO, UE și alte organizații să vină să-mi scoată microbul din trup, căci curat m-am născut și uite în ce hal am ajuns. Mi-a răspuns o soră de caritate din Nepal, însă nu am înțeles nimic. Promit, după ce voi învăța să citesc în nepaleză să continui povestirea.
15 august 2015