Pe Ioana viața nu o lăsase în pace, din contră, o muncise destul. Avea un fel al ei de a merge plină de gânduri, așa încat era greu să ghicești cam câți ani adunase. Numai dacă aveai ocazia să-i privești cutele din jurul ochilor, puteai să-ți dai seama că trecuse de prima tinerețe. Multă lume însă, se obișnuise cu ea, așa, fără vârstă, mai ales că nu prea stătea de vorbă cu oamenii din sat. Buna ziua și atât, se ducea în treaba ei, fără să-i lase pe ceilalți s-o priveasca în ochi.
Toți o știau drept Ioana Văduva. Cred ca o chema altfel, dar îi murise bărbatul pe front și nu se mai maritase. După urma lui rămăsese cu un băiat, Culiță, altul nu mai apucasera să aibă. S-a străduit din rasputeri să-l facă mare fără să aducă în casă un tată vitreg. N-a cerut nimic de la nimeni, s-a descurcat cu pensia de vaduva cum a știut ea mai bine, a rostuit gospodăria, a mai muncit cu ziua când a fost nevoie. Și-a trecut viața în liniște, fără sa se vaite de nenoroc. Nici n-avea timp pentru așa ceva, erau prea multe de facut.
Și Culiță crestea, umbra lui în bătătură se făcea din ce în ce mai mare. Leit taică-său, fapt care o mulțumea nespus de mult pe Ioana, mama lui.
Când a terminat școala din sat, s-a dus la oraș la profesională, s-a gândit să fie șofer, adică șofer-mecanic, așa cum se zicea atunci. Nu era o meserie ușoară, pe vremea aia nu erau ateliere de reparații la tot pasul ca acuma. Plecai cu mașina la drum și dacă se strica trebuia musai să-i dai de cap și să mergi mai departe. Băiat dezghețat, Culiță, nu s-a făcut de rușine în școală și nici după aceea, iar Ioana Văduva era tare mândra de el.
Și zilele treceau una după alta, Culiță a făcut armata tot ca șofer și când i-a venit vremea s-a hotărât să se însoare cu Ana, nimeni alta decât fata vecinilor cu care se știa de când erau mici. Adică Ioana s-a-ncuscrit cu vecinii ei, îi despărțea doar gardul
După nuntă, Culiță și-a luat nevasta și a plecat la oraș să se ocupe de șoferia lui, nu-i mergea rău.
Când auzea Ioana că poate să vină în sat, se apuca de treabă. Mai întâi văruia gardul, casa pe dinafară și toți pomii din curte. Apoi intra înauntru, văruia pereții, spăla dușumelele. Acolo unde pe jos era pământ dădea cu var chiar și pe sub paturi, așa ca să fie frumos și să miroase a curat. Pe urmă, se așeza obosită pe prispă cu ochii scurși de-a lungul uliței.
Când venea, Culiță se dădea repede jos din mașină, lua copilul adormit în brațe si se ducea alături, la socri. Ioana se uita lung după el și iși rodea în gură colțul basmalei.
- De mă, muică, zicea ea nimănui, doar ca pentru sine ca să n-o afle lumea, de ce n-o veni și pe la mine? Că făcui și eu curat, dădui cu var în curte, în toată casa, spălai dușumelele, perdelele din geamuri, pusei așternuturi curate, făcui pâine caldă si tăiai și găina a mai mare.
Cuvinte cheie :
Ai vrut o proză lirică sau o schiță?
Să-ți spun drept, eu nu recunosc niciuna dintre ele. Decât o povestioară simpluță cu un pic de tâlc în final. Nimic deosebit nu se întâmplă aici, tehnica... medie, doar grafica neobișnuită, probabil pentru atenționare că nu este o proză obișnuită.
Dacă ai vrut o proză lirică era nevoie de mult mai multe figuri de stil și de acel mister de care tot vorbim.
Dar este doar părerea mea.
Ai multe semne diacritice nepuse.
Am citit cu interes,
Sofi
@Sofia Sincă Nu prea stiu ce-am vrut. Poate ca sa ma lamuresc. Multumesc pentru comentariu
o povestioara cu talc despre sacrificiul matern
textul este bine scris pentru o incercare sau pentru prima incercare
citit cu placere,
@Chris Multumesc pentru popas si comentraiu
Chiar de ce? Mi-a plăcut finalul.
@Mihaela Suciu Multumesc pentru lectura si apreciere. Da, finalul place, problemele sunt pana la final.
Mie, proza mi se pare de un realism dureros, de o tristețe din aceea cumpătată/dozată cât să poți duce...
Mesajul este ascuțit, nu ratează ținta...
am citit cu interes până la finalul ca o pecete.
aDa nemescu
Multumesc pentru apreciere. Povestea este reala. Cel care mi-a relatat-o pretindea ca Ioana era o ruda a sa.
trist...
@ Ioniţă Gabriela O poveste adevarata
Mi-a plăcut! M-am împiedicat doar la "sa-ncuscrit"..., dar eu fac multe erori mai grave. Învăţăm, greşim, ne corectăm. Ideea e că am simţit cu toată fiinţa mea că e o poveste reală, iar după ce am citit comentariile m-am bucurat că nu m-am înşelat. Tâlc eu zic că are, farmecul şi tristeţea poveştilor adevărate constă tocmai în aceea că nu impresionează cititorul prin figuri de stil şi mistere care să impresioneze criticii... dar asta e doar părerea mea.
@ Herțeg Claudia (Mota) Am inlaturat piedica, multumesc.
FONDATORI
ION LAZĂR da COZA - scriitor
VASILISIA LAZĂR - poetă, redactor Revista „Eminesciana”
ADMINISTRATORI-EDITORI
SOFIA SINCĂ - prozatoare
GABRIELA RAUCĂ - poetă, realizatoare emisiuni Radio ProDiaspora, redactor Revista „Eminesciana”, membră UZPR
AUGUSTA COSTIN (CHRIS) - prozatoare
ADA NEMESCU - poetă
MIHAELA POPA - poetă
CARMEN POPESCU - scriitoare, realizatoare emisiuni Radio Vocativ
PETRUȚ DAN (CĂMUI) - poet, cantautor
BOLACHE ALEXANDRU - poet
MIHAI KATIN - poet
GRIG SALVAN - prozator, cantautor
Fiecare postare trebuie făcută în spaţiile special constituite pentru genurile literar/artistice stabilite. Postarea în alte locuri decât cele stabilite de regulile site-ului, atrage eliminarea postării de către membrii administraţiei, fără atenţionarea autorului! De exemplu, un eseu postat în spațiul prozei va fi șters. Pentru cele mai frecventate genuri, reamintim locațiile unde trebuie postate. Pentru a posta:
1. POEZIE, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!
2. PROZĂ, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!
3. ESEU, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!
4. FOTOGRAFII, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!
5. VIDEOCLIPURI, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!
Toate acestea le puteți accesa și din bara de sus a site-ului. Este admisă doar o postare pe zi, pentru fiecare secțiune, creație proprie. Folosirea diacriticelor este obligatorie.
Pentru cei care doresc să susțină acest site, DONAȚII la:
RO45CECEB00008RON1057488
titular cont: LAZAR VASILISIA
(CEC Bank)
*
Pentru anul trecut au donat:
Gabriela Raucă - 400 Euro
Monica Pester - 600 Lei
Nuța Crăciun - 220 Lei
Maria Chindea - 300 Lei
Tudor Cicu - 300 Lei
Elisabeta Drăghici - 200 Lei
***
Pentru acest an au donat:
Maria Chindea - 200 Lei
Monica Pester - 300 Lei
© 2024 Created by Ion Lazăr da Coza. Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor