Plouă peste toate...

[Grig Salvan]

plouă fără milă peste tot ce-am strâns
peste frânturi de cântec și peste poezii
peste credințe oarbe și peste erezii
plouă peste toate... ca un ultim plâns...

plouă fără noimă peste tot ce-a fost
peste visări cărunte și peste amintiri
peste chemări deșarte și peste vechi iubiri
plouă peste toate... nătâng și fără rost...

[Grig Salvan]

Mulțumesc, Chris, pentru vizita matinală și comentariu. 

[Chris]

nostalgic, este aproape ca oconcluzie a tristetii -ploua natang si fara rost

[Grig Salvan]

Mulțumesc, Ada! Surprinzătoare și inspirată, ca întotdeauna! Cu replici inedite care creează paralele frumoase, un fel de ”oglinzi paralele”... :) O seară bună!

[Ada Nemescu]

peste tot ce-am strâns plouă cu suspine

fredonând refrene peste rime mici

statornice vârste dar fragede frici

curg șiroaie albe peste gri ruine

peste firi și peste alte întâmplări

așteptări mărunte pe nisipuri seci

ne-nțelese doruri din trecuturi reci

printre visuri arse pe rug de uitări...

se vrea o replică modestă, cu voia autorului , 

un semn de apreciere și plăcută citire , în ciuda *tristeții iremediabile* 

aDa nemescu

[Grig Salvan]

Așa e, ploaia e, în general, benefică, rodnică, veselă și înnoitoare... dar uneori e nevrotică și obositoare, iritantă și apăsătoare, ca în universul bacovian... Mulțumesc, Sofia! O zi de septembrie frumoasă în continuare!

[Sofia Sincă]

Trist, nostalgic și deprimant. Deși ploaia uneori aduce bogăție, se pune, aici aduce doar deprimare, o vibrație amară.

Romantic, simțire poetică și a minții...

Am citit cu multă plăcere,

Sofi