tare s-a mai schimbat vremea și într-un timp atât de scurt
se vând mănuși chirurgicale și oameni măști la supra
preț de o viață mi se face frig
te rog să mă-nvelești cu o virgulă
în starea asta ca un punct în harta sufletelor noastre
aștep cu nerăbdare mamă să te văd
în vară sau la toamnă poate vom tăcea strâns îmbrățișate
și ne vom șterge fără teamă eu o lacrimă de-a ta
tu o lacrimă de-a mea
și toate lacrimile lumii le-aș șterge chiar acum dacă-aș putea
Adaugă un comentariu
Descrii haosul din suflet și din jur, în stilul tău caracteristic. Aici elegiac, prelungeşti senzaţia de apăsare, chiar dacă folosești metafore criptate în sensul trecerii timpului pustiit.
vom tace- vom tăcea.
Am citit și am apreciat,
Sofi
frumos Mihaela, foarte frumos!
Poezia ta șterge lacrimile lumii cu lumină. Să nu ne pierdem speranța că vom reveni pe drumul nostru drag.
Te îmbrățișez, Mihaela!
lacrimi multe
Pentru cei care doresc să susțină acest site, DONAȚII la:
RO45CECEB00008RON1057488
titular cont: Lazăr Vasilisia
(CEC Bank)
*
DONATORI,
începând cu septembrie 2020:
© 2021 Created by Ion Lazăr da Coza.
Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al ÎNSEMNE CULTURALE !
Alătură-te reţelei ÎNSEMNE CULTURALE